Finlanda se pregătește să-și schimbe radical sistemul de învățământ. De vreo săptămână vuiește internetul și lumea despre faptul că în curând, copiii finlandezi ar putea ajunge la performanța să nu mai studieze matematică și literatură, ci să învețe despre cum să fie oameni. Fără materii, doar construcție de abilități care să-i ajute să răzbească în lumea pentru care se pregătesc. Explicația ține de tehnologie, de modificările comportamentale pe care deja copiii le trăiesc.
Profesorii spun că e nevoie ca elevii să fie pregătiți pentru viața activă, de muncă. Tradus în practică, tinerii care acum au lecții cu subiecte specifice, o oră de istorie dimineața, una de geografie după-masa, vor fi înlocuite de ceea ce se numește ”învățarea-fenomen”, adică pe tematică. De pildă, un adolescent care are cursuri vocaționale (de profil uman, am zice noi cu aproximare), ar putea avea cursuri de ”servicii de cofetărie”, care ar include matematică, limbi străine, abilități de comunicare și scris.
Elevii mai studioși, ar putea studia tematici cum ar fi Uniunea Europeană în care ar fi introduse elemente de economie și istorie, limbi străine și geografie.
Statul în bancă și ascultatul la nesfârșit de cursuri predate de profesor va fi înlocuit de ascultare activă, adică de interacțiunea cu profesorul, în condițiile în care elevii vor lucra în mici grupuri și vor fi puși în situația de a rezolva probleme prin comunicare. Schimbarea pare a fi avut deja loc în Helsinki și se speră că întreaga țară să îmbrățișeze aceste modificări.
Și în Marea Britanie se resimte nevoia de a dota copiii cu mai bune abilități de comunicare, cu disciplină, mai degrabă decât a-i trece prin ”fabricile de examene”, potrivit Confederației Britanice a Industriei și a Muncii ”Shadow”. Dar Marea Britanie nu pare să aibă un apetit atât de mare pentru acest tip de schimbări în sistemul de învățământ. Chiar și în Finlanda s-au aprins spiritele și mulți profesori obiectează, mai ales că, abordarea noii metode de învățământ înseamnă ”co-predare”, adică la realizarea unui subiect care trebuie predat copiilor, va fi nevoie de mai mulți specialiști. Pentru a-i încuraja să adopte schimbarea, profesorii care o vor face ar putea primi o ușoară mărire de salariu, iar aproximativ 70% dintre profesori deja au fost pregătiți pentru a preda după noua metodă, afirmă oficialii care doresc schimbarea.
Se pare că, în doi ani de când sistemul este testat periodic în școli, acesta a adus relaxare în rândurile elevilor, iar copii care într-o clasă potrivesc condițiile meteo din diferite părți ale Europei, învățând engleză, în timp ce pe coridoare alții joacă șah, ori discută despre diferite țări din Africa, pare a fi o imagine deja comună.
La noi știrea a stârnit multe dezbateri pe forumuri, cel puțin. Sistemul de învățământ rămâne inert, iar opinia publică nu pare să fie capabilă să ridice discuția mai departe de bla-bla-ul cotidian internautic. Comentariile par să indice un refuz categoric al oricărei schimbări din partea adulților români, o puternică rezistență la modificarea adusă tradiționalei toceli cu și fără rost. Și asta fără să ia în calcul că unii dintre ei au fost ori sunt beneficiarii fericiți ai unor metode de predare apropiate celor finlandeze, cel puțin la orele de cursuri de limbi străine din centrele culturale germane, britanice sau franceze. Așadar, de ce ne temem de fapt să le dăm ocazia și copiilor noștri să învețe cu plăcere potrivit cu ceea ce sunt ei acum, în raport cu o lume tehnologizată care nu va avea nevoie de omul multilateral dezvoltat, moștenire veche și paranoidă a lumii vechi?
Citiţi şi
5 jocuri de iarnă pentru copii benefice și pentru adulți
Bolile cu transmitere sexuală – o mare problemă în lipsa educației
