Ştiţi voi reclamele care ne bagă în traistă şi pe gât lactate care conţin probiotice… Ei bine, cum niciodată nu strică să ştii mai mult, o scurtă lecţie de microbiologie pică la ţanc. Probioticele, a căror funcţie benefică nu s-a demonstrat încă, sunt bacterii care în mod obişnuit nu au ce căuta în stomac, pentru că provin din locuri unde soarele nu ajunge niciodată: flora vaginală, rectul, tractul uro-genital, şi… excrementele animalelor.
Producătorii de iaurturi spun că populaţia nouă de bacterii ar avea rolul de a grăbi procesul de descompunere a alimentelor care ajung în stomac. Dar acest proces presupune ca în stomac şi intestinul subţire să îşi facă loc musafiri fără vreun rol în fermentarea laptelui, sarcina aceasta aparţinându-le bacteriilor lactoacide. Probioticele sunt adăugate ulterior procesului de fermentaţie şi, desigur, modificate genetic ca să nu fie distruse în stomac. De ce oare? Oamenii de ştiinţă vor să afle dacă probioticele sperie într-adevăr agenţii patogeni. Și până acum nu s-a demonstrat nimic. Cu toate acestea, Organizaţia pentru Hrană şi Agricultură a Naţiunilor Unite le defineşte ca fiind: „microorganisme vii, care, administrate în cantităţi adecvate, pot aduce un beneficiu sănătăţii gazdei”. Pot aduce. De ştiut nu ştim încă sigur. Iar de vrem să nu ne populăm ” pe dinăuntru”-l nostru frumos cu aceste probiotice dubioase, șansele să găsim iaurturi fără ele sunt la fel ca beneficiile: nule. Mai bine ne facem iaurt în casă după rețeta bunicii, punând laptele la prins, până se mai lămuresc specialiştii . 🙂
Citiţi şi
Enzime digestive vs. probiotice: care sunt diferențele?
7 idei de mic dejun delicios și răcoritor pentru diminețile verii
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
