Vrei să iubeşti şi să fii iubit(ă)? Chermeleşte-te cu Chermeleu!

9 January 2017

Mihnea RudoiuExistă un soi de nume proprii cărora le-ar sta mult mai bine sub formă de substantive comune. Spre exemplu, „Chermeleu”, pe care l-aş defini astfel:

chermeleu, chermelei, s.m. Exemplar anost al speciei umane, înzestrat cu un profund simţ al irealităţii, care, de pe soclul imaginar al Fiinţei Seducătoare, exprimă prin leşinături aducătoare de migrene un punct de vedere duioso-consolator referitor la viaţa sentimentală a proastelor. Şi proştilor.

Dar în special a proastelor.

Nici dicţionarul Larousse sau Cambridge Dictionary nu ar reuşi să sintetizeze cu mai multă precizie acest cuvânt. E atât de nimerit, că nici măcar Moş Crăciun nu putea face un cadou mai frumos Insititutului de lingvistică „Iorgu Iordan” în aceste zile.

Însă chermeleii, deşi au acaparat cu brio domeniul vast al relaţiilor amoroase păguboase, despre care ţin prelegeri miorlăite, pot fi întâlniţi la fel de bine în politică şi oriunde se întrevedere exploatarea unui public cu aşteptări primitive, incult şi, aşa, mai prostovan de felul lui. Asta deoarece priza pe care o are lipsa de discernământ a românilor la chermeleii zilelor noastre e în strânsă legătură atât cu eşecele lor din dragoste, cât şi cu succesele indubitabile ale penalilor, spre exemplu, la alegerile parlamentare actuale.

E întrucâtva trist că tocmai cei abrutizaţi – sentimental, economic sau social – sunt cei care răspund în cor celor mai stupide promisiuni şi sunt dispuşi să înghită absurdităţi care, asemenea unui bumerang, se întorc împotriva lor, abrutizându-i şi mai mult. Pentru chermelei, însă, singura chestie tristă e să le clipească neuronul înţelept când dau cep bazaconiilor debitate. Atunci, nu ar mai fi credibili.

barbat-lauri

De aceea, ca să te pricepi la asta, ai nevoie de cineva care să te inspire. Acesta e motivul pentru care, când vine vorba de lăv, toţi chermeleii îi sunt datori unui Chermeleu Tată care, iaca, din spuma mării, din moaştele Sfintei Parascheva şi din măreţia filozofiei lui Benny Hill şi-a făcut apariţia pe bolta online-ului sub numele de Alexandru Chermeleu.

Cei care-l cunosc, ştiu că n-are nevoie de o prezentare, iar celor care nu îl cunosc le spun doar că, recent, întâiul promotor al curentului chermelist s-a făcut foc şi pară zilele astea pe gigeii care vând şarm expirat:

„Există o aglomerare de Don Juan-i pe Facebook. Toţi sunt experţi în seducţie, sex, comunicare autentică şi care mai de care tehnici ale amorului bâjbâit. Dacă aş fi femeie, aş putea băga mâna în foc că pe unul de genul ăsta nu l-aş lăsa decât să îmi care cumpărăturile până la maşină.”

Dacă n-aţi priceput, ideea e că piaţa feeling-urilor, monopolizată de Kermy Father şi alţii din aceeaşi familie semantică, a fost infestată de chermelei chinezeşti care se inspiră din oligofreniile patentate de Master of Seduction, Love, Sex & Real Communication.

Ce (mai) e funny la Father Kermy e insistenţa mascată cu care îşi îndeamnă fanii să-i cumpere (şi) a doua carte, despre care zice că „a alungat demonii a peste 4.000 de oameni într-o lună de la lansare”.

Nu mă satur niciodată să mă uimesc de tupeul ălora de le-au murit lăudătorii şi îţi bagă pe gât cărţile lor. Înţeleg că trebuie să-ţi faci singur marketing ca să te vinzi, dar ar trebui trasate nişte graniţe undeva. Chermeleii postează mereu un flintic din carte şi dup-aia aproape că te obligă să o cumperi. Turbează dacă nu o faci, să ştiţi. Mi-i şi imaginez cum numără like-urile la fiecare postare şi dup-aia le vine să urce pe pereţi că aproape nimeni nu-i trimite mesaj „pe privat”, cum zic ei, să o achiziţioneze.

– Tu-vă muma-n c*r de sărăntoci, daţi like la toate postările din cartea mea, le mai şi share-uiti pe pagina voastră, că vă merg la suflet de inspiraţionale ce sunt, dar eu deja am publicat cartea de trei ori pân-acu’ pe Facebook şi voi tot n-aţi cumpărat-o, milogilor!!! Toţi amărâţii şi sărmanii vă-nghesuiţi să vă-nfruptaţi din nestematele mele despre relationship & love, însă când vine vorba să daţi câţiva leuţi ca să păstraţi nestematele astea la loc de cinste, în biblioteca voastră soioasă, plină cu cărţi de la „Adevărul” pe care nici nu le-aţi deschis, ziceţi pas! Nu mi-ar fi scârbă de voi, zgârciobilor! Bă, cartea mea a alungat demonii din 4000 de persoane doar într-o lună, pricepeţi? Ce dreaq, voi n-aveţi draci în voi? Că să vă selfuiţi mutra tâmpă pe coperţile unor cărţi de duzină şi dup-aia să le atârnaţi pe fb vă pricepeţi, like-uitori de doi bani pe care-i ţineţi la şoseată! Nătântoacelor care vă rezolvaţi relaţiile pe sudoarea frunţii mele seducătoare!

Kermy, calmează-te! Ei crede că tu vrei să-i luminezi moca. N-ai ce le face. Sunt idioţi! Nici noi n-avem ce le face, oricum am da-o. Căci dacă ai un IQ arvunit de la second – luat cu împrumut de la Provident – şi lecturile tale se opresc la broşurile de la Lidl, sunt slabe şanse să găseşti anoste poveţele lu’ God of Seduction.

Pentru Kermy, toate strâmbetele din univers – şi nu mă refer aici musai la însuşirile fizice – sunt vrednice de dragostea unui Rodriguez cu sânge fierbinte care să le aprecieze pentru ce sunt ele (adică neshte duamne şi prentzese bengoase). Mereu le dădăceşte Kermy: dragostea, strâmbetele mele, este… şi aici puteţi pune voi orice orăcăială tipic chermeliană. Evident, dacă i-ai propune lui Kermy să facă fericită una din strâmbetele pe care le asigură în peltelele sale că merită lăv de calitate, ar declina politicos mărinimoasa ofertă. Ar vrea să lase această plăcere altor Rodriguezi, mai demni de astă onoare.

Revenind la nashpetzii – ca să nu discriminăm feministele marca Stăniloiu, să ne referim şi la nashpete – din ograda lui Kermy, pentru mare parte din ei (ele, din acelaşi motiv) inteligenţa aduce cu un zvon în bezna nopţii. Seamănă cu ceva la fel de palpabil ca omul Yeti. Iar articolele lu’ Father Kermy pogoară un văl şi mai dens peste fantomatica lor inteligenţă.

O parte din trebile astea le-am zis, aproximativ, şi cu altă ocazie.

De ce am simţit nevoia să vi le respun?

Ca să vă asigur că nimic nu s-a schimbat între timp.

Şi ca să nu aveţi vreo îndoială că alde Father Kermy sunt peste tot. Nu doar printre iniţiaţii în lăv. Ci şi printre politicieni. Şi printre meseriaşii de te-nvaţă să-ţi dezvolţi abilităţile personale mai bine decât Kennedy şi Steve Jobs.

Chiar şi printre cei din jurul vostru.

Chermeleu e peste tot.

Iar acolo unde proştii dau cu bâta şi-şi impun punctul de vedere, să ştiţi că ăla e, de fapt, punctul de vedere al unui chermeleu.

Mihnea există virtual doar AICI

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Când iubești

Întoarcere în trecut? NO WAY!

Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro