Pandemia va schimba fața orașelor, remodelându-le în moduri care vor face viața urbană mai durabilă. Primarii din întreaga lume au pus lansarea programului „Orașelor de 15 minute” în centrul planurilor lor de revenire. Ideea principală? Locuitorii orașului ar trebui să aibă acces la tot ce au nevoie (serviciu, baruri, restaurante, magazine, școli, asistență medicală, agrement) într-o călătorie de 15 minute de acasă, pe jos sau cu bicicleta. Biciclete normale sau biciclete electrice. Carantina a făcut dovada conceptului de lucru la domiciliu, provocând ideea că orașele trebuie să fie împărțite în zone separate pentru muncă și viață. Mulți locuitori ai orașelor au experimentat viața cu mai puține mașini și mai multe biciclete pe străzi. Treptat, în locurile unde azi găsești biciclete si accesorii pentru masina, vom găsi doar biciclete și accesorii pentru ele. Acum, duhul a ieșit din lampă. Am văzut deja în 2021, în altă țări, firește, piste de biciclete pop-up și alte schimbări temporare de infrastructură implementate pentru a îmbunătăți viața orașelor pe fondul pandemiei, devenind permanente, pe măsură ce ideile de nișă din trecut, cum ar fi „super-blocurile” Barcelonei, devin obișnuite. „Ceea ce aștept este ca o nouă filozofie de lucru să se contopească cu ideile orașelor inteligente. Companiile vor avea spații de lucru mai mici, răspândite în tot orașul, mai aproape de casele oamenilor”, spune Frederik Anseel, profesor de management la Universitatea din New South Wales. Acest lucru va permite revenirea la ideea tradițională a orașului – una în care comunități mai mici se formează în jurul unui singur hub central. „Orașele mari precum Paris, Londra și Sydney ar putea deveni vaste zone urbane formate din mai multe comunități mai mici, fiecare cu centrul lor”, afirmă Anseel. „Și întrucât va exista o concentrare mai mică într-o zonă centrală, prețurile proprietăților vor trebui să se adapteze în consecință.” – Pieter Cranenbroek.
În ultimii aproape doi ani, lumea a fost fixată de pandemie și de efectele sale asupra vieții noastre, de altfel un motiv întemeiat. Însă,o amenințare și mai mare ar putea schimba modul în care trăim într-un mod mai puțin rapid, dar mai permanent: schimbările climatice. Încălzirea globală forțează deja aproximativ 20 de milioane de oameni să-și părăsească locuințele în fiecare an. Creșterea temperaturilor, combinată cu cea a populației, înseamnă că trei miliarde de oameni – o treime din populația globală proiectată – ar putea trăi în condiții greu suportabile până în 2070. Rezultatul inevitabil va fi migrația în masă către „paradisuri climatice” sau orașe ferite de vremea extremă și care au capacitatea de a crește. Pregătirea pentru acest viitor nu mai poate fi amânată, iar șefii de stat, membrii comunității științifice, sectorul privat, ONG-urile și grupurile de tineri se vor tot întâlni pentru a discuta problema. Vezi primul summit mondial privind adaptarea climatică, din ianuarie 2021 și summitul pentru climă COP26. Pe măsură ce orașele din întreaga lume dezvoltă planuri de acțiune climatică, sunt așteptate mai multe proiecte de locuințe cu emisii de carbon zero și centuri verzi care să înlocuiască asfaltul. „Întrebările pe care ar trebui să le punem sunt cele despre cum putem proteja locuitorii cei mai vulnerabili”, spune Greg Lindsay, director de cercetare aplicată la Fundația non-profit NewCities. „Cum să dezvolți noi abordări pentru a îndepărta oamenii de zonele cu cel mai ridicat risc” – Pieter Cranenbroek.
Aici, câteva viziuni de orașe ale viitoarului aproape șocante.
Citiţi şi
Sub ochii noștri, se întâmplă un fenomen năucitor
1 iunie 2020 – cronica știrilor pozitive
10 motive serioase să ne întoarcem la casele din lemn
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
