Voi, cei care aţi făcut şcoală pe banii lu’ tata, care nu aţi luptat pentru nimic, ştiţi gustul reuşitei prin forţe proprii?

24 June 2016

Când vrei ceva cu adevărat, nici măcar nedreptatea care te doare, te frământă şi te macină, nici măcar ea nu te opreşte.

Voi, cei care aţi făcut şcoală pe banii lu’ tata, care aţi primit maşină şi casă la cheie, care nu aţi luptat pentru nimic, voi ştiţi gustul reuşitei prin forţe proprii? Nu cred… şi niciodată nu îl veţi simţi. Nu veţi simţi cum prin toţi porii se emană energia, motivaţia, ambiţia… Nu veţi simţi gustul dulce al victoriei după gustul amar al răbdării. Întotdeauna am crezut mai mult în ceea ce nu văd… Şi m-am întrebat ce preţ plătiţi pentru a vă bucura de tot acest confort. M-am întrebat dacă aţi primit iubire, afecţiune, înţelegere… Şi mi s-a confirmat că nu…

copil rasfatat

Că, deşi părinţii au vrut să vă ştie „asiguraţi”, chiar ei „v-au handicapat”. V-au tratat ca pe nişte inapţi şi v-au oferit pe tavă totul, mai puţin ce este esenţial: libertatea!

Libertatea de a alege ce vreţi. Libertatea de a alege ce vă place şi ce vă reprezintă. Libertatea să fiţi voi înşivă, să vă simţiți bine în propria piele.

Mă uit în jur şi văd că tinerii care par cei mai fericiţi şi „asiguraţi” ascund multe şi… se ascund.

Au goluri sufleteşti, dar şi goluri în ceea ce priveşte comportamentul. Cred că totul li se cuvine, că ei sunt cei mai deştepţi, cei mai frumoşi, cei mai capabili. Că nu merită să saluţi o femeie de serviciu, să mulţumeşti unui ospătar sau să laşi locul tău unui vârstnic.

Cu toate acestea, piloşii, lenoşii, inculţii, şpăgarii, vor fi viitori medici, avocaţi, judecători… frustraţi! (Bună-i zicala „pasărea mălai visează”)

Da, frustraţi, pentru că se uită la ceas încă de pe vremea studenţiei: „mai trebuie să stau mult la practică?!; câte pagini mai am, că-mi vine să vomit?; ce-i cu nespălaţii ăştia?”

Şi uite aşa, viitorul adult ajunge exact produsul părintelui. Fabricat, frumos ambalat şi… putred pe dinăuntru.

Şi, pentru că tatăl este la muncă, iar mama „se dedică în întregime copiilor”:

Dragă mamă online pe facebook,

Când i-ai oferit copilului tău o îmbrăţişare, o încurajare, indiferent de vârsta pe care o are?

Când i-ai spus că ai încredere în el? Când, deşi i-ai explicat opinia ta, l-ai lăsat pe el să aleagă?

Când ai fost mândră de el ultima dată? Când l-ai ascultat, fără să îl critici, fără să ţipi? Când l-ai îndemnat să îşi urmeze visul?

Dacă răspunsul e: niciodată sau de mult timp nu am făcut asta, înseamnă că telenovelele, emisiunile TV şi „cafa” cu scumpa ta prietenă sunt mai importante decât „puiul” tău.

Şi atunci, te miri că nu îşi deschide sufletul în faţa ta? Că nu îţi vorbeşte? Că se izolează? Că e însetat de linişte şi de libertate?

Am spus şi îmi susţin opinia: De cele mai multe ori, problema e la părinte şi nu la copil…

E nedrept că părinţii îşi distrug propriii copii.

E nedrept că societatea tolerează corupţia și încurajează şmecheria, linguşeala şi nu munca, sârguinţa, perseverenţa…

E nedrept că banul e criteriul major după care ne gestionăm alegerile şi viaţa…

E nedrept că nu poţi să îţi spui „of-rile”, că trebuie să taci ca să ai un serviciu, ca să ai ce să pui copiilor pe masă…

E nedrept că nu există prieteni, ci doar momente de prietenie, că nu de puţine ori prietenul cel mai bun îţi fu*e nevasta…

E nedrept că circumstanţele te îndeamnă să pleci, să pleci din ţara ta, de lângă familia ta…

…Şi totuşi, e minunat când reuşeşti ceva „pe barba ta”, cu toată această nedreptate!

Guest post by Otilia Boldizsar

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂  Trimite-ne textul pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Soacră-mea

Pisica neagră-i vinovată!

Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. Valentina / 5 November 2017 22:41

    Eu ma bucur ca nu m-au intrebat parintii daca mi-am facut lectiiile, nu s-au interesat de situatia mea scolara.Fiind o fire incapatanata, sigur nu as fi invatat.Se poate ajunge si prin forte proprii sa ai o situatie materiala adecvata, in Romania.Spre exemplu acum lucrez 4 ore/zi, contabil sef, 1000 euro, din care efectiv 2 ore lucrez,ma duc la ce ora vreau, 12-13, nu conteaza si nu mai pun la socoteala firmele de acasa.Anul asta am vrut sa ma relaxez si nu mi-am luat un al doilea servici, desi pot sa fac asta.Mie, bani castigati prin fortele mele imi confera un suport psihic enorm.Am urmarit femei finantate, care fac plecaciuni la diversi barbati, isi schimba tonalitatea vocii in fata lui, le este teama sa spuna ce gandesc de teama care raman fara finantare.Eu nu as putea, m-as imbolnavi din cauza reprimarii , vezi sa nu spun ce gandesc ca nu ma finanteaza ala.Luna trecuta am avut chef sa imi cumpar parfumuri de 1000 lei de la Marionnaud, le-am cumparat, nu m-am milogit la nimeni.Plec in Rusia, banii sunt din munca mea, nu am facut plecaciuni la nimeni pentru asta.Dupa ce m-am saturat de toale, parfumuri, genti si calatori, am economisit si imi cumpar o a doua casa, din bani mei, fara nici un ajutor de la parinti.Nu am compasiune fata de oamenii care nu se ajuta singuri.

    Reply
    • axelle / 6 November 2017 12:37

      Valentina ,zi-mi si mie unde ai gasit contabil-sef ,part time cu 1000 euro? Vreau si eu!.Multumesc.

      Reply
      • Valentina / 6 November 2017 19:00

        Firma am gasit-o pe ejobs.ro, este un service auto, in Chitila.I-am spus sefului ca cele 50 de facturi, pe care trebuie sa le prelucrez zilnic, le termin intr-o ora, cel mult doua si nu are rost sa stau 8 ore.Cand a vazut eficienta mea, a fost de acord, pentru ca a iesit si el mai ieftin.Pana sa vin eu erau 3 fete, una facea descarcarea de gestiune, alta se ocupa de salariati(revisal. adeverinte, contracte) si i-am zis sa renunte la celelalte ca fac eu totul.Pentru mai multa credibilitate i-am spus sa isi sune prietenii de la Anaf Buftea si Itm ilfov( le repara gratis masinilor sefilor de acolo) sa vada daca am declaratii nedepuse.La sfarsit de luna ii arat actele prelucrate.Ma trimite cu soferul de la firma la anaf,unde am drumuri si seara ma aduce soferul acasa, pentru ca dupa ora 17.30 nu mai poti sa stai, chiar daca vrei.In plus, mie imi place pentru ca am tangenta numai cu persoane de sex masculin, nu simt ca muncesc.Orice as face sau zice, nu s-a suparat nici unul pe mine.Concluzie:Eficienta conteaza, castiga increderea angajatorului, aratai ca iese mai ieftin cu tine.

      • axelle / 6 November 2017 19:29

        Bine, Valentina,iti multumesc frumos pentru sinceritate.Ce faci tu, fac si eu(sunt economist). Nu stiu daca ma insel sau nu, am vaga impresie ca nu ai obligatii,copil, sot,casnicie,gen.Am deja 2 joburi si un copil de crescut,de plimbat nu mai am timp.Noi sa fim sanatosi!

  2. Cristian / 5 November 2017 18:18

    Inteleg ce zici, dar sa-ti spun de ce nu e posibil. Pentru ca daca parintii ar acorda acea libertate copiilor, fara a se implica in viata lor profesionala, majoritatea acestora ar ajunge pe joburi gen gunoier, secretara, gestionar, etc. Nu ar mai ajunge ei inspectori sau sefi de departamente sau mai stiu eu in ce functii produse si platite de mami si tati pentru odraslele lor. Si cum parintii doresc ce e mai bun pentru copiii lor, ei lasa moralitatea la o parte si dau din coate si din conturi sa ajunga copilu’ bine. Asta e Romania, fieful nepotismului, cred ca e greu sa se schimbe ceva. Adica trebuie mai intai sa fie legile mai drastice in privinta asta si apoi se va schimba si mentalitatea parintilor. Vice versa nu e valabila.

    Reply
    • o femeie / 23 April 2018 16:08

      Sau nu. Copilul copie ce vede. Daca acasa este verticalitate si corectitudine si respect, daca acasa vede ca banii/curatenia/mancarea e muncita, atunci si copilul va face la fel. Nu va fi de 10(poate genialii pot atinge usor 10) dar va fi de 8-9 la scoala.

      Problema apare cand copilul primeste totul “degeaba” ca inlocuitor de iubire.
      Problema apare cand parintele “fura” sau castiga fara eforturi.

      (Si eu am ajuns unde am ajuns doarprin eforturi proprii, constienta ca am ales. Banul da si libertate dar da si sclavie, e un instrument pe care il putem folosi – conceptul de educatie financiara e interesant de studiat)

      Reply
  3. Yvy / 18 June 2017 22:36

    ….zise vulpea cand nu a ajus la struguri.

    Reply
  4. Ramona / 25 June 2016 21:43

    Cred că există un mare “off” psihologic al tău, numai că tonul articolului mi se pare al unui judecător prea drastic…. Un om care a reușit prin forțe proprii, evident nu ușor, ci trecând prin apă și foc, dacă are suficientă experință de viață, se uită la modelele de ratați spiritual cu mai multă compasiune. pentru că, de fapt, el deține puterea. Puterea se poate să se transforme în infatuare și orgoliu nemăsurat și de neoprit, dacă componenta compasiunii fata de semenii loviți sufletește nu există. Banul nu te face sclav decât dacă ești slab, dacă ești un om puternic, îl vei privi și respecta ca pe un mijloc care circulă. Vei știi să trăiești și în huzur și în penurie.

    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro