Nici nu stiţi ce bucuros şi-a frecat mânuţele a spor, alter ego-ul meu (unul din muultele), cel responsabil cu ghiduşiile culinare, atunci când am primit invitaţia de a scrie şi aici, în Naturally Savvy…
Ce să fie, ce să fie? Rumoare în sală, în amintiri, panică să nu uit ceva… Primul gând, roşu-pofticios, dulce pâna la ameţeală şi cald de vara care încă îmi stăruie în toate cele care mă compun – tarta de zmeură ! Un desert cu o inimă a lui proprie, pe care norocul m-a potrivit să-l gătesc deja de câteva ori pentru prieteni aşa de dragi, încât acum suntem deja o mică societate (cam secretă :)) care îl iubim !
Iaca şi povestea…
Nu e vară până nu ajungi la miezul moale de caldură al lui august, la dorul de pădure verde şi adâncă de răcoare, în care să te pierzi cu paşii, gândul şi orice mai ai la îndemână, până ajungi la vis… Visul : senin, poieni însorite verde, roşu-zmeură, mov-mură, galben-albine fericite, linişte, un cuptor, doua mânuţe cu ceva zvâc… Gata, la treabă !
Blatul, foaia de bază, e un aluat fraged clasic – eu l-am făcut aşa:
200 g unt (din suflet vă rog – nu folosiţi margarină)
80-100 g zahar (sau fructoză sau zahăr brun, pentru cine vrea să reducă efectele, nu tocmai blânde cu silueta, ale zahărului alb, rafinat)
2 gălbenuşuri (dar nu arunca albuşurile – îţi vor trebui la sfârşit)
300 g făină
Cu mixerul cu spiralele de cocă – amestecăm untul moale cu zahărul, gălbenuşurile şi aromele – vanilie, rom, orice ne surâde. Când s-au omogenizat punem făina toată odată şi amestecăm mai uşurel, aluatul o să fie sfărâmicios şi untul o să se învelească în faină, cuminte. Oprim înainte să fie un aluat omogen şi frământăm un strop aluatul cu mâinile goale aşa, preţ de un gând, fără să insistăm mult – ar cere mai multă făină şi s-ar pierde la copt din frăgezime
Acum, la frigider cu el pentru măcar o oră, să se întărească la loc untul şi să mai lase de la el glutenul.
În timpul ăsta ne jucăm ! Fructele… şi pot să fie orice vă place vouă bun, nu doar zmeură… Eu am facut şi cu cireşe mari, pietroase, violet de dulci, cu vişine şi mă gândesc încă, la o minunăţie cu piersici şi mure…
Alege ce-ţi place ţie, combină-le, bucură-te, altfel care ar mai fi hazul ?!
Ai nevoie de :
– 6 măsuri de fructe (fără sâmburi, unde sunt fructe cu sâmburi) – în gramaj clasic- cam 1-1,2 kg fructe, cum te lasă inima.
– 1 măsură şi jumătate de zahăr, adică 300 g
– 4 linguri mari de amidon (încă n-am găsit o alternativă “diet safe” pentru amidon… ne sacrificăm şi facem aşa, că nu e încotro)
– 125 ml apă
Fructele curate, fără sâmburi, se amestecă cu zahărul, se dau la foc, aşa cum începi dulceaţa – foc mare la început să se încingă repede, apoi când dau să se umfle, să fiarbă, reduci focul şi le mai laşi 15 minute (12 minute pentru zmeură), amestecând din când în când să nu se prindă.
Separat pui în 125 ml apă cele patru linguri de amidon, le laşi să se umezească şi amesteci uşor până se dizolvă (întotdeauna amidonul se pune în apă şi nu invers – truc de constructor, ce să zic, că aşa se face şi la ciment – v-am zis că la mine alter ego-urile alea de la început sunt multe şi fiecare cu treaba lui 🙂 )
Tragi fructele de pe foc, că s-au dus cele 15 minute şi pui tot sosul de amidon, amesteci repejor să fugă omogen peste tot şi mai dai puțin la foc, amestecând continuu ca să se îngroaşe sosul.
E gata şi o iei de pe foc – are consistenţa destul de densă şi textura mătăsoasă, în maxim 1-2 min. – luceşte ca un vis cu zâne şi miroase deja demenţial…
Acum că ghiduşia e comisă, poţi scoate aluatul din frigider – ia din el o bucată ceva peste jumătate, pentru foaia de bază. O întinzi în funcție de mărimea tăvii tale – eu am facut în formă pătrată de 26 cm latura, sau poate ajunge pentru 12 tarte individuale diametru 6-7 cm.
Foaia trebuie să aibă un minim de 3 mm, ideal ar fi un 4-5 mm grosime. Tava în care coci tarta e bine sa fie unsă cu un strop de unt, chiar dacă e teflon sau sticlă.
Îmbraci formele frumos cu aluat, pui umplutura în ele lăsând un picuţ de loc până la marginea aluatului (la cuptor spuma de fructe mai lucrează şi siropul mai poate ieşi dacă tartele sunt prea pline. Astea-s trucuri vechi, le ştiţi voi, sunt sigură…)
Din a doua bucată de aluat, care e mai micuţă, faci fâşii pe care le suprapui simplu, împletite, cum îţi face ţie cu ochiul ideea cea bună şi aromată, apoi le aşezi peste fructe !
Albuşurile, cele două de la început – le baţi uşor cu furculiţa şi o urmă de miere şi cu o pensulă de patiserie ungi bine, bine marginile tartei, grilajul de cocă de deasupra, tot ce e aluat la vedere, nu-ţi face griji dacă atingi şi fructele, e numai bine…
Presari pe deasupra puţin zahăr peste tot, dar mai ales peste aluat să fie crocant şi rumenit când va fi gata nebunia.
Tava fuga la cuptor (întotdeauna încins în prealabil), foc mediu, 180 grade către 170 aşa, şi să tot fie un somnic de 30-40 minute pentru tarta noastră sau în jur de 20 de minute dacă faci forme mici, individuale… O să ştii când e gata – aluatul va fi auriu către rumenel…ca inspiraţie de culoare stau dovadă şi pozele…
Scoateţi tarta şi o lăsaţi să se răcească bine în tavă înainte de a începe să tăiaţi… Gata, munca !
E bună şi caldă, aburind un pic, cu o lingură onctuoasă de îngheţată de vanilie alături…aluatul va fi cel mai crocant atunci iar fructele, un sos bun, fierbinte, înebunitor de aromat…
E bună şi rece şi foarte rece (o poţi ţine şi la frigider după ce s-a răcit complet)…o să aibă o textură cremoasă, mătăsoasă cu totul, fructele vor fi răcoritoare… iar îngheţata merge oricum…
E cea mai bună dacă ţi-o pregăteşte altcineva şi tu ai răgaz să stai la poveşti, în bucătărie, cu făţuca în palme şi ochii jucăuşi, bucurându-te că viaţa e frumoasă ! 🙂
* Sugestii obraznice – am făcut aşa : tartă de zmeură cu îngheţată de pepene galben alături…tartă de cireşe negre cu îngheţată de ciocolată amăruie…Şi gata, mă opresc, las puncte, puncte şi veniţi voi, fiecare cu visul vostru ……………………………………..
Am făcut şi poze, să vină cheful de dulce mai lunecuş aşa şi să vă treacă cu bine peste munci şi căldura de înfruntat până ajungeţi la fericire !
Să-mi spuneţi cum a ieşit…
Poftă mare !
Citiţi şi
Cum arată dieta pentru sănătatea inimii (după cardiologii elvețieni)
7 idei de mic dejun delicios și răcoritor pentru diminețile verii
Trufe de ciocolată sau eclere?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
