Un articol de informare și sensibilizare a opiniei publice, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății Mintale, scris cu sprijinul Conf. Dr. Maria Ladea, medic primar psihiatru UMF “Carol Davila”, Catedra de Psihiatrie și Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Al Obregia”, București și Dr. Bran Mihai, medic specialist psihiatru Spitalul Clinic Colțea, București.
O minte sclipitoare
Cu toții am fost, probabil, impresionați de performanța răsplătită cu premiul Oscar a actorului Russell Crowe, în rolul matematicianului John Nash, din filmul “O minte sclipitoare”. Pentru cei care nu își mai amintesc, John Nash, la rândul lui câștigător al premiului Nobel, este cunoscut pentru mai multe principii în matematică și economie, cel mai cunoscut fiind “echilibrul Nash”. Ce spune acest principiu? În teoria jocurilor, un jucător nu are nimic de câștigat, dacă își schimbă strategia de unul singur, cel care a modificat alocarea propriilor probabilități fiind dezavantajat. Ce înseamnă acest lucru și ce implicații are în psihologia și biologia evoluționistă, de pildă? O strategie stabilă evoluționistă este o strategie care, dacă e adoptată de întreaga populație într-un mediu dat, nu poate fi invadată de altă strategie alternativă care, inițial, este mai rară.
Toate acestea sună foarte interesant, dar ce legătură au cu tema de azi? John Nash, autorul acestor teorii cu “greutate”, este o persoană de o inteligență ieșita din comun dar care suferă, din nefericire, de schizofrenie. În film, el se simțea urmărit, vedea conspirații comuniste peste tot, credea că este colaboratorul unei agenții secrete și avea halucinații vizuale. Pe fondul poveștii de dragoste dintre el și soția lui (Jennifer Connelly), filmul a prezentat într-un mod artistic, dar uneori inexact, o afecțiune severă și tristă.
În concordanță cu DSM-IV (Manualul de Diagnostic și Statistică), manualul după care diagnostichează specialiștii, există cinci subtipuri de schizofrenie: 1) tipul dezorganizat, 2) tipul paranoid, 3) tipul catatonic, 4) tipul rezidual și 5) tipul nediferențiat. Ca să folosim în continuare exemplul nostru, în filmul “O minte sclipitoare”, personajul John Nash suferea de o schizofrenie de subtip paranoid.
Experții spun:
Ce cauzează însă această boală? Conf. Dr. Maria Ladea spune că, din nefericire, nu se cunosc cauzele schizofreniei, însă factorii cei mai importanți sunt genetici (rude cu schizofrenie) și biologici (modificări biochimice la nivel cerebral). La aceștia se adaugă și factori psihosociali. Subtipul cel mai frecvent este de schizofrenie paranoidă, în care persoana respectivă se simte urmarită, amenințată, persecutată și, în consecință, devine tensionată, irascibilă și suspicioasă.
Ce putem face?
Pe 10 octombrie se sărbătorește, în fiecare an, Ziua Mondială a Sănătății Mintale ce reprezintă, de fapt, o campanie mondială pentru conștientizare și un prilej de comunicare cu oamenii obișnuiți despre problemele de sănătate mintala. Anul acesta tema este chiar “Viața mea cu schizofrenie”. Cum este viața cuiva cu schizofrenie? Ne putem imagina? Dacă ar fi cineva cunoscut sau cineva drag? Ce înseamnă această boală, care aduce cu sine stigma socială? Cum putem combate, la nivel de societate acest stigmat?
O informare corectă ar putea schimba percepția pe care o au oamenii despre bolnavii de schizofrenie, ducând la înțelegerea faptului că afecțiunile psihice sunt boli ca oricare alte boli cronice. Apoi, pacienții cu schizofrenie au o evoluție cronică: episoade acute și perioade de remisiune. Atunci când se respectă tratamentul și indicațiile terapeutice, evoluția poate fi una foarte bună și persoanele își păstrează funcționarea socială, este de părere Dr. Maria Ladea.
Dr. Mihai Bran consideră că înțelegerea acestor aspecte este posibilă atunci când se cunosc laturile și implicațiile afecțiunii. Este deci nevoie ca populația să fie informată corect, în primul rând, asupra: bolii, necesității tratamentului, riscurilor întreruperii tratamentului, asupra celorlalte mijloace terapeutice. Apoi să fi informată și cu privință la rezultatele care se pot obține, a potențialului pe care persoanele cu această afecțiune îl au. Nici familia și nici populația nu trebuie să aibă o imagine excesiv de pesimistă, întrucât, actualmente, există numeroase mijloace terapeutice care pot ameliora semnificativ evoluția afecțiunii.
În România
La nivel mondial, prevalența este de 1-3% ceea ce înseamnă că, în prezent, în România, sunt estimativ aproape un sfert de milion de oameni care suferă de această tulburare.
De cele mai multe ori, resursele alocate sistemelor sanitare sunt insuficiente, nu sunt distribuite echitabil și sunt ineficient folosite. În consecință, cei mai defavorizați dintre pacienți sunt cei cu tulburări mentale. Mai mult decât atât, persoanele cu afecțiuni psihice sunt, în general, stigmatizate de societate ceea ce duce la izolare, reducând șansele acestora de a avea o viață normală. Cei care suferă de schizofrenie sunt primii care riscă să ajungă șomeri sau fără locuință. În acest sens, declinul socio-economic este o consecință a bolii.
Pentru o informare corectă și completă despre ce înseamnă “Viața cu schizofrenie” puteți consulta site-ul www.schizofrenia.ro, singura platformă online dedicată pacienților cu schizofrenie, ce pune la dispoziția acestora și a publicului o bogată sursă de informație despre afecțiune, simptomatologie, evoluție și tratament.
Citiţi şi
Misterul prințesei de Wales elucidat: Kate a declarat că face tratament pentru cancer
Măsuri de prim-ajutor și prevenție în cazul accidentărilor din sfera ortopedică
25 de curiozități din psihologie care implicit sunt un răspuns la multe din întrebările personale
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
