Descreșterea economică înseamnă, în efect, localizare, manufactură, culturi sezoniere, producție și aprovizionare locală, reducerea sau eliminarea costurilor intermediare, și, cel puțin în teorie, conform tezei lui Serge Latouche, o alimentație mai sănătoasă, o viață mai activă și stimularea activității economice de proximitate.
Există deja, în lume, tendința de a pune în aplicare stiluri de viață care ilustrează alternativele presupuse de tezele descreșterii economice. Oameni care își mută reședința la țară și încep să-și cultive alimentele necesare consumului propriu, oameni care renunță pe cât posibil la produsele comestibile importate și la deplasarea cu automobilul propriu, primari de orașe europene care propulsează transportul în comun pe lista de priorități în schema edilitară, succesul târgurilor tradiționale, interesul pentru readucerea în actualitate a metodelor manufacturiere, de uz limitat, local. „Mai puțin”, „mai mic” și „mai încet” ies din sfera conceptuală a sărăciei sau neputinței, avansând ca trend și difuzându-se în structura socială, căpătând avânt prin vocile din ce în ce mai credibile care atrag atenția asupra lor.
Cum ar arăta viața în oraș în eventualitatea avansată de Jeff Rubin, Serge Latouche și ceilalți teoreticieni ai descreșterii? Nu prea rău, dacă nu ții cu dinții de anumite apucături:
Ne-am bucura de fructele și legumele locale și de sezon. Cuvântul „trufandale” ar reveni în vocabular. Ne-am reaminti de aroma fiecărui anotimp.
Am redescoperi plăcerea de a conversa, ca între vecini, cu vânzătorii de la micile magazine de cartier.
Am merge mai mult pe jos sau cu bicicleta. Am descoperi că o plimbare prin cartier are farmecul ei atunci când te întâlnești cu alții cu aceași preocupare, dincolo de caracterul utilitar de aprovizionare cu pâine sau lapte pentru micul dejun de a doua zi.
Aceste plimbări ne-ar apropia între noi, ca vecini. E plăcut să te saluți cu lumea pe stradă.
Am ajunge să ne cunoaștem mai bine cartierul, orașul. O viață mai puțin grăbită ne-ar permite să explorăm mai pe îndelete împrejurimile, față de una în ritmul alert care nu ne lasă decât să bifăm opririle utilitare, „must do” și „must see” – fie că e vorba despre orașul în care trăim sau despre o excursie în timpul liber.
Vom face petreceri acasă, ca pe vremurile dinaintea globalizării. Dacă nu va mai exista „lux low-cost”, vom gusta din nou din plăcerile unei cine între prieteni, unei aniversări în sufragerie, ceea ce nu poate decât să ne dinamizeze și înfrumusețeze relaționările. Vă mai amintiți momentele din zori, când aveau loc cele mai interesante discuții în timp ce ajutați la curățenie sau înveleați pe cineva care adormise pe fotoliu? Jocurile de societate? Tête-à-tête-urile din bucătărie?
Am citi și am scrie mai mult. Dacă nu ne vom mai permite să zburăm prea des în locuri îndepărtate, vom putea călători prin poveștile din cărți; după unii, cea mai recompensantă manieră de a voiaja. Am socializa mai mult, și în formă scrisă.
Viața socială, sănătatea și forma fizică ar avea de câștigat, dacă ne concentrăm mai mult pe beneficii decât pe dezavantaje. Apropo, cât mai costă barilul de petrol?
Citiţi şi
Este îmbătrânirea o boală? Bryan Johnson încearcă să afle
Beneficiile unui consum moderat de cafea (ce spun ultimele studii)
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
