„Arta este comunicarea extazului”, spunea psihologul și filozoful Piotr Ouspensky, autorul celebrei cărți „În căutarea miraculosului”. Atunci când se creează un punct de întâlnire al artelor, da, se produce miraculosul, acea noțiune menită să definească cea mai înaltă modalitate de expresie a spiritului uman, aflat sub zodia sa cea mai norocoasă, cea a creativității. Eleganța, feminitatea, fotografia. Și un nume care le sintetizează într-o capodoperă artistică: John French. „Omul care a adus o nouă strălucire în fotografia de modă”, cum a fost numit la un moment dat, el este artistul prin care acest domeniu intră în era modernității, printr-un stil unic, aproape magic, în care rafinamentul vestimentar al anilor ’50-’60 pune în lumină o feminitate vie, surprinzătoare prin naturalețea expresiei în mișcare. Este elementul de noutate pe care French îl aduce, după ce „coboară” fotografia de modă din revistă în ziar, depășind clișeele în care Vogue și Harper’s Bazaar cantonaseră imaginea, promovând modelul portretului static. Punând accentul pe libertatea de expresie și naturalețea care dau farmec ființei feminine, artistul alege fotografia alb-negru în care lumina naturală creează un joc al nuanțelor capabil să reliefeze dinamica interioară a modelului, surprins în mișcare, în ipostaze mai puțin elaborate și mai mult spontane, cu atât mai pregnant seducătoare. Dar să lăsăm fotografiile să vorbească de la sine:
Grace Coddington, Vogue Italia, 1966
„O fotografie este un secret despre un secret. Cu cât îţi spune mai mult, cu atât înţelegi mai puţin.”, spunea Diane Arbus (click!), celebra fotojurnalistă americană, și poate că acesta este cel mai mare dar al artistului fotograf, acela de a imortaliza rezonanța pe care lumea exterioară, cu toate întâmplările ei neprevăzute, o are în acel moment asupra omului.
Susan Abraham, în rochie de seară semnată John Cavanagh, 1957
Susan Abraham, decembrie 1955
„Dragostea presupune o ciudată şi fantomatică combinaţie între înţelegere şi neînţelegere.”, pare a ne spune cuplul din fotografie, prin cuvinte redate de aceeași Diane Arbus.
Barbara Goalen, 1950
Am putea privi cu atenție și reflecta asupra feminității, asupra nuanțelor atât de variate pe care spiritul feminin le emană. Farmecul unei femei nu este desăvârșit, dacă asupra a ceea ce moștenește de la natură, femeia nu deprinde eleganța gândirii, a comportamentului și a gesticulației, a conversației și a prezenței în societate, elemente pe care numai o educație înaltă i le poate da.
Aceste fotografii n-ar trebui să rămână niște imagini plăcute ochiului, cât mai ales sufletului și spiritului, pentru că ele emană, din orice unghi sunt privite, acea naturalețe neostentativă, nesofisticată, și totuși extrem de seducătoare. Puternică în privire și atitudine, femeia întruchipează totodată gingășia și fragilitatea, misterul și atracția indicibilă. Într-un cuvânt, rafinament. Ceea ce, din păcate, devine din ce în ce mai rar în peisajul zilelor noastre, în care locul acestor calități e luat, de multe ori, de tendința de a epata prin toate mijloacele, prin vestimentație și machiaj strident și implicit, lipsit de gust, consacratele selfie-uri „duck face” sau „fish gap”, până la dureroasa lipsă de preocupare totală față de propria persoană.
Veți spune că eleganța costă. Voi răspunde cu o vorbă veche: eleganța constă în simplitate.
Citiți și De ce nu ne (mai) place simplu.
Da, e costisitoare, dar cere mai ales timp, implicare și dorința de a fi și de a rămâne femeie, dincolo de atribuțiile cu care ea este învestită prin natura biologică și socială. Femeia-femeie este acel ideal (nu ușor de atins, dar nici imposibil) în care toate ipostazele prin care trece (implicit – cele sufletești și explicit – cele familiale și sociale) au la bază încrederea în sine, autocontrolul, decența, „șlefuirea” permanentă a caracterului, noblețea sufletească și altruismul (ca să le enumăr pe cele esențiale), adică acea frumusețe interioară care se reflectă în exterior sub forma strălucirii.
Fericirea constă în liniște și în credința în bine și frumos, iar educația este singura cale spre devenire.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Singura frumusețe care nu dispare niciodată
Orice i s-a întâmplat altuia ni se poate întâmpla și nouă
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
