Verigheta nu e o jumătate de cătușe

9 March 2015

Mirela 2De ce oamenii ajung la un moment dat să se uite la verigheta lor ca la o jumătate de cătușe? Și după ce o privesc așa pun lanțul și îl leagă de cealaltă jumătate. Rezultă o minunată pereche de cătușe. Apoi încep să construiască celula.

Când aud ofițerul stării civile cum spune în cea mai oficială reuniune a unui cuplu “familia este celula de bază a societății”, simt transpirație rece pe coloană. Îmi și imaginez gratiile, ușa grea care ascunde în spatele ei tristețe și singurătate în doi. Oameni liberi să se miște în doi metri pătrați.

Doi oameni care spun că sunt fiecare jumătatea celuilalt se transformă ba în gardian, ba în deținut. Încep să aplice reguli și regulamente făcute de societate: apelul de dimineață și apelul de seara, programul de plimbare, programul de vizite, telefoane sub control strict. Cei care muncesc în folosul comunității se bucură de muncă, mici privilegii…

verighete cătușe

Din când în când, celula e înlocuită cu infirmeria și foarte rar se mai duc pe rând la vorbitor cu rudele foarte spropiate unde au dreptul să spună doar anumite lucruri și într-un anumit timp. Cei care vin la vorbitor sunt atenți verificați. De la cine sunt până la ce au adus, nimic nu trece de vigilența celui care e în acel moment gardianul. Pentru mult prea mulți oameni simbolul iubirii lor – inelul – se transformă în cătușe – simbolul pierderii libertății.

Câțiva dintre ei construiesc șanțuri și se întâlnesc sub celule, în tunele cu alți condamnați, dar revin cuminți în celulă pentru că nu sunt pregătiți să trăiască altfel. Câțiva, foarte curajoși, evadează. Gardienii îi prind, îi aduc înapoi și le înăspresc condițiile de viață. Alții, precum Monte Cristo, reușesc să iasă și să mai prindă câțiva ani de libertate.

Verigheta trebuie sa fie inelul Arabelei. Să simți când îl atingi că-ți cresc aripi și poți să zbori oriunde. Căsătoria e la bine și la rău. Nu întâmplător e primul la bine. Ea trebuie să fie o bucurie. Dacă te uiți la verigheta ta și vezi lanțul care te ține legată de o altă jumătate de cătușe într-o celulă, înseamnă că inelul nu e pentru inelarul tău.

Pe Mirela o găsiți cu totul aici.



Citiţi şi

Vedere din trafic: cum arată o societate cu nervii la pământ

Stilul de viață Friluftsliv și câteva imaginare expresii norvegiene pentru stări reale (UMOR!)

Spune-mi DA

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. ioana / 15 February 2019 9:21

    Multumesc pentru articol si pentru ideea finală.

    Reply
  2. Bookish Style / 9 March 2015 11:46

    Da, din păcate mulţi se căsătoresc doar pentru că “aşa trebuie” şi pentru a se încadra într-un tipar. Nu e de mirare că pentru acei oameni inelul devine simbolul cătuşelor. Este foarte interesant că în spaniolă “esposas” înseamnă cătuşe, iar “esposa” soţie..
    http://www.bookishstyle.ro/

    Reply
  3. Raluca / 9 March 2015 11:24

    Mirela…esti o femeie extraordinara! Iti marturisesc ca citesc cu sete fiecare scriere a ta si incerc sa raman cu o farama macar din experienta ta de viata. Felicitari pentru sufletul tau minunat si mintea atat de echilibrata!

    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro