Dintotdeauna, creaturile gigantice au fascinat spectatorii, îndeosebi pe cei mai mici dintre ei, așadar, King Kong, Shrek, Godzilla, X-Men au făcut deliciul picilor din fotolii. În recenta producție, The BFG, neobositul Steven Spielberg adaptează poveștile născocite de Roald Dahl în 1982. Cu ochii măriți de spaimă, cu gura întredeschisă și țintuiți în scaune, cam așa ar arăta imaginea obișnuită a unui copil care vizionează filme cu făpturi de dimensiuni uriașe. Aceste făpturi intrigă pentru că nu se regăsesc în realitate și tocmai giganții stimulează curiozitatea fragezilor spectatori. Copilul vede în uriaș un personaj foarte puternic și invincibil; mai târziu, va afla dacă forța acestuia este folosită în scopuri nobile sau nu. Uriașii din poveștile de pe ecran sau din cărți îi vor ajuta mereu pe copii să înțeleagă ce îi așteaptă în viața socială și, astfel, să crească. Mai târziu, adultul va ști să aleagă dintre creaturile colosale care este bună și care dintre acestea sunt periculoase. Filmul – realizat în studiourile Disney – este regizat de Steven Spielberg, care revine la tema copiilor aflați în situaţii dificile, genul de subiect la care a apelat încă de la începutul carierei. După Danny DeVito, Tim Burton, Henry Selick și Wes Anderson, Steven Spielberg se lansează într-un exercițiu care ne reamitește de aventurile micului Elliot, cel care îl întâmpina (în 1982) pe simpaticul E.T. și, astfel, cunoștea un succes fenomenal.
Marele Uriaș Prietenos/MUP/BGF, din volumul scris de Roald Dahl, devine un personaj oniric, cu capul în nori, de aceea ne face să zâmbim și îi ajută pe micuți la demitizare. Imaginația debordantă a lui Roald Dahl (prolificul autor al celebrelor James and the Giant Peach, Charlie and the Chocolate Factory, Matilda, The Witches, Fantastic Mr. Fox), gustul său pentru feeria încărcată cu umor, diferențele enorme dintre gigant și micuța orfelină au stârnit curiozitatea cineastului american. Așadar, uriașul singuratic de pe ecran este, de fapt, o „victimă” a solitudinii și stârnește compasiunea tuturor – adulți și copii. Povestea cinematografică semnată de Spielberg devine divertisment de calitate pentru orice vârstă, în care personaje reale, dar și virtuale vor interacționa printre decorurile sălbatice sau cele somptuoase din Palatul Buckingham. Titlul înseamnă Big Friendly Giant, exact creatura uriaşă pe care o întâlneşte mica Sophie. Realizatorul/producătorul care va aniversa, în 18 decembrie, șaptezeci de ani a conjugat tehnologia cu talentul de povestitor și a construit o poveste pe măsura sufletului său de „etern copil”, pe care a prezentat-o (în afara competiției), în luna mai, la deschiderea Festivalului de Film de la Cannes.
Sophie – o fetiță din Londra – este răpită de un uriaș cu inimă bună. În ciuda marilor diferenţe de dimensiuni, cei doi încep să se apropie, să se înţeleagă, să se bucure că sunt împreună. Sophie și MUP/BGF vor realiza o călătorie nocturnă în care uriașul va trimite vise idilice copiilor adormiți. Blândul uriaş suferă că cei de-ai lui, creaturi gigantice, râd de el pentru că refuză să mănânce fetiţe şi băieţi. De-a lungul marelui traseu, vor avea de înfruntat și uriași răi, amenințători, care intenționau să-i devoreze pe tinerii din lumea întreagă. Deşi, inițial, micuţa Sophie se temea de lumea nouă, necunoscută, în care a ajuns, îşi dă seama – repede – că însoţitorul ei este o ființă blândă, iar curiozitatea o împinge să-i adreseze multe întrebări. Răpită de o „umbră”, mica orfană va traversa o succesiune de straturi: lumea oamenilor, universul giganților și tărâmul viselor, după care va reveni transformată. Fiecare dintre aceste episoade va echivala cu o plonjare în imaginarul în care coabitează minunea și teroarea, Uriașul din titlu fiind, în egală măsură, un răpitor, dar și un creator de vise sau coșmaruri. Trebuie să îi descoperim magnificul său atelier, în care mașinării bizare funcționează ca o imensă uzină, pentru a înțelege mai bine de ce Spielberg a fost atras și fascinat de acest personaj. Baletul umbrelor de pe ecran ne va ajuta să descifrăm din tainele viselor (secvențele în care BFG/MUP suflă în urechea unui copil un vis frumos). Noul amic o învaţă pe Sophie totul despre magie şi despre felul în care el transmite vise copiilor de pe Pământ, dar o avertizează – în acelaşi timp – că o revoltă a giganţilor este pe cale să distrugă echilibrul pământenilor. Astfel, misiunea celor doi va fi aceea de a salva omenirea de teribilul pericol pe cale să izbucnească, din universul magic.
Cineastul american utilizează, aici, forța talentului său și livrează o producție de calitate, la care toată echipa își aduce contribuția: muzica semnată de John Williams, imaginea filmată de Janusz Kaminski, montajul realizat de Michael Kahn și participarea actorilor Mark Rylance, Ruby Barnhill, Penelope Wilton, Jemaine Clement, Rebecca Hall, Rafe Spall. Viteza amețitoare cu care se schimbă cadrele (casa lui MUP, lumea onirică) – toate grandioase, mai mult sau mai puțin luminoase – are efectul unui uppercut. Totuși, ideea centrală – „inima filmului” – o reprezintă povestea emoționantă: prietenia stranie dintre gentilul uriaș și fetița cu ochelari, care ne amintește de Elliot (băiețelul sensibil din E.T.). Bine secondat de șeful decorator, Rick Carter, cel care „a oficiat” deja și în Avatar, alături de James Cameron, „tatăl lui E.T.” izbutește să îmbine universul scriitorului britanic cu ingredientele lui blockbuster și oferă o peliculă seducătoare. Năstrușniciile lingvistice ale Marelui Uriaș, maestru în stâlcit cuvinte, vor fi salvate de șarmul micuței Sophie, iar reciproca lor „domesticire” devine o frumoasă lecție despre înțelegere, toleranță și acceptare.
Gigantul (cel mai mic din grupul său de uriași) este, practic, un fel de alter-ego al fetiței, oferindu-i, astfel, peliculei și o dimensiune reflexivă. Narațiunea de pe eran deapănă firul evoluției unui copil în lumea adulților (din păcate, unii dintre ei imaturi). Plurivalența imaginilor (un orfelinat, oameni în stare de ebrietate sau turbulenți, uriași canibali) ilustrează cruzimea care subzistă în orice orizont. Ca de obicei, la Spielberg, moartea se ascunde în spatele unei coline.
Deși nu este o capodoperă a creațiilor sale artistice, The BFG devine un coș cu jucării, în care strălucesc și câteva minunății.
Regizor: Steven Spielberg
Scriitor: Roald Dahl
Scenarist: Melissa Mathison, Roald Dahl, Christopher Abbott
Compozitor: John Williams
Monteur: Michael Kahn
Operator: Janusz Kaminski
Producător: Frank Marshall, Sam Mercer, Steven Spielberg
Producător executiv: Kathleen Kennedy, John Madden, Michael Siegel
Distribuţia:
Ruby Barnhill (Sophie)
Rebecca Hall (Mary)
Mark Rylance (Uriaşul/BFG/MUP)
Bill Hader (Gigantul)
Penelope Wilton (Regina)
Jemaine Clement (Fleshlumpeater)
Adam Godley (Manhugger)
Durata: 1h 57
Citiţi şi
Are dr. David Sinclair dreptate în ce susține legat de îmbătrânire?
baby – poem modern scris de o fată lăsată baltă cu tot cu iubirea ei
Globurile de Aur 2023, ediția 80 – câștigătorii
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
