Un mit retehnologizat – King Arthur: Legend of the Sword

Mădălina DumitrachePoate o legendă să treacă proba unui videoclip? Ori, poate o legendă să devină un divertisment XXL? Da. Cum? Simplu: se impregnează acțiunea cu multă viteză, i se imprimă peliculei un ritm înnebuitor, apoi se umple ecranul cu efecte spectaculoase. Warner Bros Pictures, în asociere cu Village Roadshow Pictures, prezintă o producţie mult-așteptată, King ArthurLegend of the Sword, ce îi are în rolurile principale pe Charlie Hunnam, Djimon Hounsou, Jude Law şi Eric Bana. Cu inconfundabilul său stil dinamic, regizorul Guy Ritchie (Sherlock Holmes, The Man From U.N.C.L.E) aduce, pe marile ecrane, aventura epică a regelui Arthur. Lui Charlie Hunnam îi revine rolul principal şi, totodată, misiunea de a prezenta legenda sabiei Excalibur, traiectoria lui Arthur – de la copilăria de pe străzi până la ocuparea tronului. Actuala versiune a legendarului Arthur îl prezintă ca pe un erou cu sensibilități contemporane („hero’s journey”). Așadar, dinamicul cineast londonez încearcă să realizeze un aliaj între comedia de acțiune și acel „heroic fantasy”, genul îndrăgit de publicul tânăr.

King Arthur 1

După ce a fost asasinat tatăl lui Arthur, unchiul său (Jude Law) este cel care va prelua conducerea regatului Camelot. Alungat din castel şi mult prea mic să-şi mai amintească originile, Arthur ajunge să crească departe de împărăţie, pe aleile întunecate ale oraşului Londinium. În momentul în care acesta reuşeşte să scoată sabia din stâncă, viaţa lui se schimbă radical şi este constrâns să-şi accepte destinul, să revendice coroana, indiferent că îi place sau nu. Spada din regatul tiranului Vortigern a dispărut. Se povestește legenda acelei spade care se află tăinuită într-o stâncă; cel care o va putea scoate de acolo va deține puterea. Astfel, într-o Britanie post-romană, tiranul țintește să găsească moștenirea regelui Uther Pendragon (Eric Bana), suveranul predecesor, pe care l-a ucis cu propriile mâini („We will crush the resistance tonight!”). Arthur a fost crescut pe străzi, alături de Tristan și Backlack, fiind căpetenia unei bande. Aruncat în mediul lui Vortigern, trebuie să realizeze profeția. Deși născut în măreție, Arthur este un erou umil ai cărui părinți au fost uciși chiar în fața lui, apoi a trăit  în obscuritate. Ajutat de misterioasa Guenievre și de Bedivere, Arthur preia conducerea revoltei, încercând să îl elimine pe asasinul părintelui său.

King Arthur 2

Guy Ritchie re-compune, sub mulineta sa estetică, o poveste populară, folosind tehnicile moderne ale celei de-a șaptea arte, într-un blockbuster incitant. Deși narațiunea este fragmentată, firele se adună unul câte unul, iar detaliile întregesc acest puzzle, bine ticluit de cineastul-estet. În acest melanj de integritate și dezinvoltură, personajul este original, precum antagonistul său, melancolicul urzurpator interpretat de Jude Law. Scenariul (semnat de Ritchie alături de Lionel Wigram și Joby Harold) îl ajută pe Arthur să navigheze între banda lui de amici, rezistența clandestinilor, ferocele trupe ale lui Vortingern și lumea magicienilor. Există și o binevenită  suită de flashback-uri menite să amintească cele mai importante episoade ale legendei. Pădurea ancestrală, cât și orașul Londinium respiră un aer cosmoplit, iar costumele stilizate ne duc rapid cu gândul la contemporaneitate. Din punct de vedere vizual, regăsim cu încântare fortăreața Camelot (în bătălia magilor). Daniel Pemberton a introdus numeroase instrumente muzicale vechi în coloana sonoră, întărind nota de autenticitate. Ilizibilitatea de la debut devine sursa principală pentru punctul de vedere al naratorului/regizorului. Scenariul structurat pe ideea unei oglinzi reflectă (la debut și la final) aceeași scenă: insurecția de la castel, legată indestructibil de preluarea tronului de către Vortigern, apoi,  revolta finală, condusă de Arthur (acesta se adresează celorlați cu apelativul „mate”). În tot acest interval, ultimul pomenit își recapătă memoria grație forței de la Excalibur. Anevoios, filmul prezintă etapele unui puci regal; să înfrângi un rege în luptă nu e suficient, trebuie să câștigi încrederea poporului și să multiplici actele simbolice ale rezistenței.

King Arthur 3

În această epopee (de natură politică), se ajunge și la logica individualistă extinsă logicii unui grup (în aceeași manieră ca și cea din Rogue One).Tiranul este învins, Arthur este încoronat și, în stilul său personal, destul de precipitat, Ritchie expediază în câteva secvențe ansamblul simbolurilor asociate cu povestea lui Arthur: masa rotundă, ritualurile cavalerești, spada ș.a.m.d. pentru a ajunge la ultimul simbol – brațul lui Arthur ridicând sabia în fața mulțimilor. Atenția se concentrează, așadar, pe spadă, popor, iar restul… iese din câmpul vizual. Distribuția este multiculturală: Sir George este poreclit Kung Fu George (tutorele lui Arthur de arte marțiale, interpretat de actorul născut în Hong Kong, Tom Wu), Sir Bedivere e interpretat de starul din Djimon Hounsou, câtă vreme actorii britanici aduc un suflu dickensian, iar viitorul Sir William (Aiden Gillen) e întrupat de Goosefat Bill Wilson. Deși este o imagine supralicitată, se simte nevoia de a o integra în ritmul infernal al acestei narațiuni cinematografice. Acesta confirmă nevoia de a asista la sacralizarea unui personaj legendar – Arthur – și la nașterea funcției regale.

King Arthur 4

În goana sa către sacralizarea eroului central, cineastul sacrifică figurile secundare (Perceval, Bedivere) din această abundență de efecte vizuale (slow-motion, bătălii acrobatice, gigantice CGI) și salvează cauza. Guy Ritchie a pus accentul pe stilul narativ încărcat pentru a oferi greutate regalității (dificultățile dobândirii puterii). Excalibur generează acțiunile eroilor și reflectă dăinuirea funcției regale. Luciditatea realizatorului, din mașinăria hollywoodiannă, este asumată și bine pusă în valoare în King Arthur: Legend of the Sword.

King Arthur 5

Regia: Guy Ritchie

Scenariul: Joby Harold, Guy Ritchie, Lionel Wigram, David Dobkin

Imaginea: John Mathieson

Decorurile: Gemma Jackson

Costumele: Annie Symons

Montaul: James Herbert

Muzica: Daniel Pemberton

Producători: Akiva Goldsman, Joby Harold, Tory Tunnell, Steve Clark-Hall, Guy Ritchie, Lionel Wigram

Distribuția:

Charlie Hunnam – Arthur

Jude Law – Vortigern

Àstrid Bergès-Frisbey – Magul

Djimon Hounsou – Bedivere

Annabelle Wallis – Maggie

Tom Wu – Sir George

Durata: 126 min.

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Înapoi în anii nopților magice

Oliver Sacks, fermecător și instructiv – Fluviul conștiinței (zece eseuri)

Cut! – o comedie bună despre cum să faci un film prost, de Michel Hazanavicius, câștigătorul premiului Oscar, din 21 octombrie, în cinema

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro