Observ că e o isterie generală cu acest homeschooling. Acum, na, întotdeauna vedetele şi vedetuţele au fost, sau cel puţin au încercat să fie, extravagante şi să şocheze. Este pur marketing. Mai ales atunci când vedeta în cauză este într-un con de umbră şi nici nu se poate remarca din punct de vedere artistic. Dacă mai sunt şi măritate şi cu progentituri pe acasă, nu se cade să fie surprinse în cine ştie ce parcare sub cine ştie ce volan, aşadar scot câte o dumă din asta care ar trebui să revoluţioneze lumea.
Uite aşa s-a trezit vorbind şi un fel de fostă artistă, care, slobozind (nu fiţi obraznici!!) porumbelul, a crezut că reinventează coada de la prună. Acum eu pot să înţeleg că femeia asta crede cu tărie că sistemul românesc de învăţământ este de c***t şi, de asemenea, pot să accept cu uşurinţă faptul că fiecare face cu plodul din dotare fix ceea ce doreşte. Dar când trăieşti într-o ţară ca România, unde orice personaj sinistru care apare pe sticlă este automat formator de opinie, ar trebui să abordezi altfel subiecte atât de sensibile. Nu de alta, dar spiritul de turmă este ridicat la rang de cunoaştere a adevărului absolut în România. Plus că a fi formator de opinie la noi în ţară nu este deloc flatant. Adică avem reality show-uri cu lăutari şi poveştile lor de amor ghebos şi cel mai dureros e că au şi un rating impresionant.
Ei, şi uite cum, după o mărturisire online, susţinută de argumente la fel de solide precum apa de ploaie, s-au şi trezit spiritele libere, hippioţii generaţiei Facebook, să ia hotărâri pe bandă rulantă în ceea ce priveşte viitorul copiilor lor, existenţi sau în stadiu de proiect. Pe mine mă uimeşte cel mai mult faptul că ei înşişi le vor fi profesori. Ei care au trecut cu greu de bac… sau n-au trecut. Ei, pentru care scrierea şi vorbirea corectă a limbii române sunt un moft şi, de fapt, şcoala vieţii este importantă. Ce mai contează că nici în şcoala vieţii nu au avut rezultate satisfăcătoare măcar. Tot pentru ei, socializarea cu alţi copii este o prostie, vorba aia, ce poate să înveţe copilul meu de la alt copil? Probabil să se obişnuiască cu ideea că trăieşte în societate, dar hai să presupunem că asta e prea puţin important. Întrebarea cheie este ce ar putea să înveţe copilul de la tine? Tu, spiritul liber care crede că acordul subiectului cu predicatul are legătură cu politica de pe vremea lui Al. I. Cuza. Tu nu ştii exact cine e Al. I. Cuza şi oricum nu înţelegi de ce ar trebui să ştii în condiţiile în care dacă nu apare la TV, probabil nu e important.
Desigur, există varianta şcolilor private, unde copiii sunt ajutaţi să-şi descopere talente, aptitudini şi unde învaţă toate materiile într-un mod interactiv şi adecvat vârstei lor. Singura problema este că aceste şcoli sunt destul de costisitoare. Iar tu eşti un biet „hippiot”, liber şi visător, boem şi sărac. Tu vrei să fii „cool”, vrei să fii îndrăzneţ şi să dai peste nas sistemului, însă nu te recomandă nimic pentru asta. Nici intelectual, nici financiar.
Vetetele noastre care împrumută astfel de idei de la vedetele de talie internaţională au alte posibilităţi faţă de tine, cel care trăieşti cu incertitudinea locului de muncă. Asta în cazul fericit în care ai unul. Mulţi dintre ei au afaceri prospere, iar copiii lor, şcoliţi acasă, vor fi cu mulţi paşi înaintea copilului tău. Tu nu îţi poţi permite fiţele astea occidentale. În afară de asta, mi se pare că îi încalci dreptul la viaţă socială. Aşa cum pe tine te apucă disperarea că te învârţi între biberoane, blender şi desene animate, aşa îl apucă şi pe el disperarea că te vede doar pe tine şi îl stresezi cu jocurile tale, care, chipurile, îi dezvoltă inteligenţa. Aşa cum tu simţi nevoia să interacţionezi cu oameni de vârsta ta, aşa simte şi el nevoia să interacţioneze cu omuleţi de vârsta lui.
Şcoala, mai întâi de toate, disciplinează, responsabilizează şi UMANIZEAZĂ. Odată cu începerea şcolii vor primi lecţii importante de viaţă, vor învaţă să se descurce singuri, pentru că vreţi sau nu, nu veţi putea sta mereu în spatele lor, gata să-i prindeţi când se împiedică.
Nu creşteţi generaţii de hipersensibili, neadaptaţi şi neînţeleşi. Lăsaţi-le şansa să descopere lumea şi să se descopere pe ei.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Christian Dior și WC-ul din fundul curții – Eleganța vieții pe trepte de contrast
Învățătorii, timpul, barbaria și lucrurile de neacceptat
Ce au în comun Trump, Putin și Georgescu
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
