“Ne întrebăm absurd, după ce-am dat totul pentru un mare nimic, De Ce Dumnezeu a îngăduit ca noi să suferim atât? Tocmai noi, cele ce am dat totul. Și DE CE alta a primit tot nedând nimic?”
În primul rând, Dumnezeu nu are nicio treabă în povestea asta. Dumnezeu ne-a lăsat libertatea de a alege ce vrem să facem cu viața noastră. Cu excepția situațiilor de forță majoră (urgii ale naturii, accidente provocate de inconștiența altora etc.), totul este consecința alegerilor noastre. Am putea da vina pe părinți sau profesori că nu au reușit să ne învețe în mod particular cum să ne folosim de liberul arbitru ce ni l-a dat Dumnezeu, dar nu cred că ar fi constructiv să căutăm vinovații atât timp cât putem învăța din greșelile noastre.
În al doilea rând, spui că voi, care ați dat totul, vă alegeți doar cu suferința. Oare de ce? Răspunsul este banal. Pentru că nu știți să alegeți. Chiar dacă nu recunoașteți, cu mici excepții, până la o anumită vârstă primul criteriu de alegere a unui partener este legat de aspect. Într-o astfel de situație, probabilitatea de a-l nimeri din prima pe cel capabil să rezoneze cu ceea ce îi oferiți din tot sufletul este destul de mică. Cu atât mai mică cu cât el este mai atrăgător sau mai bun de gură. Deh, e bătaie mare pe genul acesta de bărbați. Apoi urmează a doua greșeală: dacă nu reușiți să îl atrageți pe cel dorit, vă mulțumiți cu cel care este atras de voi. Cel care a fost tot timpul pe locul doi. Necazul e că de la început îl veți trata ca pe cel de pe locul doi. Dacă e băiat de treabă, încetul cu încetul va urca pe prima poziție. Din păcate, însă, la el lucrurile vor evolua în sens invers. Recunosc că nu e general valabil, dar de cele mai multe ori așa se întâmplă.
În al treilea rând, te întrebi de ce altele primesc tot nedând nimic. Aici este o eroare la mijloc. Poate că din punctul tău de vedere ele nu dau nimic pentru că ceea ce oferă ele tu consideri că nu valorează nimic. Din păcate, pentru femeile care au aceeași viziune ca a ta, în cazul bărbaților cu un nivel normal de testosteron, acest “nimic” valorează mai mult decât v-ați putea imagina vreodată. Se pare că aceste femei pe care le judeci cu asprime știu să se folosească de această slăbiciune bărbătească și din acest motiv ele primesc tot. Sper să nu fiu înțeles greșit. Nu fac apologia genului acestuia de femei. Doar am încercat să punctez câteva aspecte legate de neștiință multora dintre noi de a ne alege partenerii de viață.
Din păcate, cât suntem adolescenți și tineri suntem convinși că noi le știm pe toate. Din fericire, unii dintre noi știu să țină cont de greșelile făcute și caută să nu le mai repete.
Morala ar fi: e minunat să-ți asculți inima, dar dacă a dat greș de prea multe ori este bine să ții seamă și de rațiune. Rațiunea ar trebui să ne spună că un partener potrivit este acela cu un nivel de cultură apropiat de al nostru, cu o plăcere de a face mișcare apropiată de a noastră și mai ales cu un libidou foarte asemănător cu al nostru.
Cristi R.
Citiţi şi
Christian Dior și WC-ul din fundul curții – Eleganța vieții pe trepte de contrast
Invitație la filmul de scurt metraj REFRENUL COPILĂRIEI
Trimisul special al lui Dumnezeu la Băicoi
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
