Branduri precum Zara şi H&M au în luat în serios necesitatea reciclării şi stoparea risipei. Astfel, în magazinele acestora, clienţii pot găsi recipiente dedicate colectării de haine vechi, multe dintre acestea putând fi refolosite sau reciclate. De altfel, doar în Marea Britanie se aşteaptă ca totalul de haine purtate colectate să ajungă undeva la 235 milioane de unităţi în această primăvară.
H&M afirmă că a colectat deja 40.000 de tone de îmbrăcăminte (începând cu 2013), care au ajuns la partenerii săi în materie de reciclare, din Berlin. Ce nu poate fi folosit este transformat în produse pentru curăţenie (cârpe) sau fibre de izolaţie. Până în 2020, compania şi-a propus să ajungă la 25 000 de tone pe an de îmbrăcăminte reciclată, pentru asta dezvoltând campanii de publicitate, emiţând vouchere pentru clienţi şi educându-şi personalul pentru ca aceştia, la rândul lor, să-i poată informa pe cumpărători.
Zara, care a început încă de anul trecut să instaleze sistemele de colectare în propriile magazine din Europa, a anunţat că, în curând, va termina instalarea acestora şi în magazinele din China. Hainele colectate reutilizabile sunt donate difertelor organizaţii caritabile, printre care şi Crucea Roşie.
În această cursă s-au înscris şi alte branduri mari, precum Nike – cu programul său „Reuse-A-Shoe” – care adună 1,5 milioane de pantofi de sport purtaţi anual. Aceştia sunt transformaţi, printre altele, în materialul care acoperă suprafaţa terenurilor de sport.
Şi totuşi… în ciuda tuturor acestor eforturi, comportamentul clientului este cel care pune cele mai mari piedici, fiind greu de schimbat. Un studiu recent al celor de la Sainsbury sugerează că în trei sferturi din gospodării, hainele vechi sunt aruncate împreună cu gunoiul menajer. Dacă ne-am obişuit să credem că numai hârtia, sticla şi plasticul pot fi reciclate, este timpul să schimbăm această percepţie limitată şi să înţelegem că şi hainele pot fi reciclate, indiferent de starea lor de uzură.
Dilys Williams, director al modei sustenabile de la London College of Fashion avertizează că există riscul ca acest tip de coletare din magazine să fie prost înţeles de către clienţi – în sensul că i-ar putea încuraja să cumpere necontrolat, fără să se gândească la valoarea resurselor implicate în procesul de fabricaţie.
În prezent, din hainele reciclate rezultă fibre de slabă calitate, acestea nemaiputând fi utilizate în industria modei. Dacă brandurile ar investi în cercetare în direcţia unei mai bune reciclări, atunci acestea s-ar putea întoarce în lanţul de producţie al industriei, ceea ce ar oferi un model circular de business, economie de materie primă şi costuri scăzute. Şi, bineînţeles, nu fără implicarea activă a consumatorului final ale cărui mentalităţi legate de achiziţii (impulsive, nejustificate din punctul de vedere al cantităţii, motivate de false nevoi – de a fi în trend, de a prinde cele mai mari reduceri etc) este nevoie să se schimbe cât mai repede.
Citiţi şi
O fi coșul de gunoi un obiect banal, dar ia stai o zi, două fără el!
Cum poți avea mai multe ținute din mai puține haine
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
