Trecutul – blestem sau binecuvântare?

24 September 2010

Trecutul. Nu poţi scăpa de el sub nici o formă. Revine luminos sau pur şi simplu revine, atunci când dai nas în nas cu reminiscenţele lui fizice. Dovezi clare că „a fost” şi zâmbetul după care se citeşte uneori, “plăcut”, alteori, “nu mi-a placut”… Trecutul unora este o sursă de paranoia pentru alţii, permanentă sau, dacă nu permanentă, măcar bogată în resurse. Închipuiri, tresăriri, observaţii exagerate, înfurieri…

Sentiment greu de raţionalizat între graniţele minţii. Este o pornire instinctuală. Însă felul în care ea se dezvoltă, se poate raţionaliza. Şi este cel mai dezirabil mod de-a gestiona asemenea senzaţie de strângere din dinţi.

Nu poţi dezerta din cazarma de fier a propriilor gânduri înşelătoare, suspicioase şi permanent deranjante. Poţi doar să reduci efectele nefaste cu ajutorul raţiunii şi poţi dresa anumite “apucături” şi porniri să fie mai cizelate ori măcar mai puţin vădite.

Între oamenii care împart tacit experienţe trecute, pare-a fi un univers de necunoscute văzut din exterior, un veşnic tărâm al făgăduinţei, o Mecca a tăcerii şi-a faptului ascuns fără vina proporţiilor.

Ce este între ei cu adevărat? Ce senzaţii îi lovesc pe fiecare atunci când se văd sau se revăd? Oare public, neagă ceva? Oare fizic simt ceva în plus? Oare, mai puţin fizic, îi va ţine legaţi ceva pe vecie? Oare au vreo vină? Oare mai cred în ceva?…

Întrebări al căror răspuns nu va avea niciodată un suficient grad de pertinenţă pentru a scuti mintea prinsă în chingile geloziei în sine, de nedumeriri, de suspiciozităţi de cele mai multe ori complet nefondate, de griji stupide, de răbufniri penibile.

Trecutul nu este închisoare celui ce l-a trăit, ci grija şi obsesia celui ce şi-l închipuie. Niciodată suficient de sincer, niciodata permanent mort. Şi cum totul se reduce la siguranţa prezentului şi la orizontul cât de cât apropiat al viitorului, acest trecut naşte un soi de frică, ignorat sau hulit, care se justifică prin faptul că, dincolo de toate, cineva (mai) iubeşte.



Citiţi şi

Dragostea, compasiunea și blândețea

6 semne că relația se apropie de sfârșit

Ai fi flatată sau ofensată dacă ai afla ce face înainte de întâlnirea cu tine?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. Salma / 28 October 2010 20:51

    Trecutul este binecuvantare…binecuvantarea celui care l-a trait dar si a celui care isi creeaza scenarii…fara trecutul acela…am tine in brate un alt om…

    Reply
  2. WZ / 28 September 2010 11:45

    The past is a foreign country: they do things differently there.

    Subscriu la aceasta definitie a trecutului cu care incepe romanul Mesagerul [The Go-Between] al lui L. P. Hartley si filmul lui Joseph Losey.

    http://www.youtube.com/watch?v=7BD1rAzJgzI

    Reply
  3. Mirela Baron / 24 September 2010 20:34

    Trecutul este un prototip din lut la care poti renunta dupa ce ai creat capodopera finita – o sculptura minunata din marmura perfect finisata in prezent. E mostra plina de stingacii si reusite, mai putin atragatoare decit creatia finita.
    E ciorna pe care ti-ai incercat norocul la primul impuls,de o autenticitate si originalitate demna de invidiat si care are mai ales post mortem o valoare cel putin la fel de rivnita ca si opera propriuzisa.Sint primii pasi,primul gingurit,prima silaba rostita intr-o limba extraterestra,inteleasa mai mult de tine decit de cei din jur.Exceptie facind-o doar cei ce te iubesc cu adevarat.Aceia care-ti sint cei mai apropiati ,care-ti inteleg limbajul inimii.Acei ce n-au nevoie de exprimare conventionala.
    Trecutul e partea neverosimila ce te urmeaza ca o umbra si care ii reda ochiului fara ajutorul culorii conturul exact insa usor neproportional al esentei din care esti nascut.E partea abstracta ce lasa optiuni fara de numar si hotar sa se manifeste intr-un prezent sau viitor plasate la linia de orizont.

    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro