Trecerea cronologică a orelor, a zilelor și a anilor este un fenomen constant și măsurabil. Cu toate acestea, percepția asupra timpului se schimbă în mod constant de-a lungul vieții, în funcție vârstă, de activitățile zilnice și chiar de orele dormite în fiecare pe noapte, scrie playtech.ro.
Adrian Bejan, profesor american de origine română la Universitatea Duke, explică fizica din spatele percepției asupra timpului și dezvăluie de ce anii par a trece mai repede atunci când îmbătrânim.
În mai 2018, Adrian Bejan a câştigat medalia „Benjamin Franklin”, care de-a lungul timpului a fost decernată de institutul cu același nume unor personalități precum Albert Einstein, Marie Curie sau Nikola Tesla. Tot el este autorul Teoriei Constructale, care spune că orice organism viu trebuie să aibă libertatea să se dezvolte pe cât mai multe canale, pentru a avea acces la mai multe resurse. Cu cât e mai liber să se ramifice, cu atât va evolua și va fi mai mult decât este. Teoria Constructală are multe aplicații practice în prezent, de la carcase de ventilator pentru calculatoare și până la modul în care este afișată organigrama într-o instituție.
În cea mai recentă lucrare, profesorul examinează mecanica minții umane și modul în care aceasta înțelege trecerea timpului, oferind o explicație pentru percepția noastră mentală schimbătoare pe măsură ce îmbătrânim.
Potrivit lui, timpul reprezintă schimbări percepute ale stimulilor mentali. Este legat de ceea ce vedem.
Într-un fel, fiecare dintre noi are propriul „timp al minții” care nu are legătură cu orele, zilele din calendare, dar care este afectat de alți factori precum odihna de care avem parte. Aceste schimbări în stimuli sunt cele care oferă un sentiment de trecere a timpului.
„Prezentul este diferit de trecut deoarece viziunea mentală s-a schimbat, nu pentru că ceasul ți-a spus asta. Perioada de 24 de ore se poate măsura pe ceas. Totuși, timpul fizic nu este timpul minții. Timpul pe care-l percepi tu nu este același cu timpul perceput de altul”, spune Bejan.
Timpul se petrece în ochiul minții. Acesta este legat de numărul de imagini mentale pe care creierul le întâlnește și le organizează, dar și de starea acestuia pe măsură ce îmbătrânim.
Cu trecerea anilor, rata percepției schimbării imaginilor mentale scade din cauza mai multor trăsături fizice, printre care complexitatea creierului, degradarea căilor de transmisie a informațiilor etc. Or, această schimbare în procesarea imaginilor ne face să credem că timpul trece mai repede. Efectul este legat de mișcarea sacadică a ochilor (mișcări rapide ale globilor oculari care au loc când se schimbă brusc punctul de fixație, când aceştia urmăresc un rând imprimat pe o pagină, de exemplu). Mișcările sunt imperceptibile și au loc de câteva ori pe secundă. Între ele, creierul procesează informația vizuală percepută. La bebeluși, perioadele dintre mișcările sacadice sunt mai scurte decât la adulți.
De ce ai impresia că timpul trece mai repede atunci când îmbătrânești
Adrian Bejan crede că există o relație invers proporțională între procesarea stimulilor și percepția trecerii timpului. Așa că, atunci când suntem tineri și experimentăm foarte mulți stimuli, totul pare nou, iar în consecinţă timpul pare că trece mai încet. Odată cu avansarea în vârstă, producția de imagini mentale încetinește, iar asta oferă percepția că timpul trece mai repede. Oboseala influențează la rându-i mișcările sacadice și astfel se creează suprapuneri și pauze, care duc la semnale încrucișate.
Un creier obosit nu poate transfera eficient informațiile vizuale, când încearcă în același timp să le și înțeleagă. Asta poate explica performanța scăzută a sportivilor atunci când sunt obosiți. Puterea de procesare este încetinită și sincronizarea nu mai este bună. Ei nu pot vedea sau nu pot răspunde rapid unor situații noi.
Citiţi şi Ai peste 40 de ani şi vrei să opreşti timpul inteligent?
Un alt factor care contribuie la percepția timpului este modul în care creierul se dezvoltă. Pe măsură ce creierul și corpul cresc și apar mai multe conexiuni neuronale, căile pe care informația călătorește sunt din ce în ce mai complicate. Ele se ramifică ca un copac, iar aceste schimbări influențează percepția asupra timpului.
Într-un final, degradarea creierului are un efect asupra acestei percepții. Studiile arată că mișcările oculare sacadice la vârstnici au perioade de latență mai mari. Timpul în care creierul procesează informația vizuală devine mai lung, ceea ce face mai dificil pentru oamenii în vârstă să rezolve probleme complexe. Ei „văd” mai încet, dar timpul pare că trece mai repede, este de părere Bejan.
Indiferent cât am înțeles din explicațiile științifice, important e că și dacă percepția ta asupra timpului poate se schimbă de-a lungul anilor, putem schimba acestă percepție dormind bine și trăind sănătos. Astfel ai putea, într-un fel, să încetinești acel timp al minții.
Citeşte articolul complet aici.
Dacă răsfoind presă internațională sau națională (de ce nu?), dați peste articole interesante și credeți că le-ar folosi și altora ceea ce vi s-a părut vouă util, vă rugăm semnalați-ni-le. Poate și cu un scurt rezumat, dacă aveți darul de a face sinteze, poate cu o opinie. Trimiteți, fie doar link ul, fie și rezumatul și sau opinia, pe adresa office@catchy.ro. Mai mulți ochi, mai mulți căutători de calitate, nu poate fi decât mai bine. Vă mulțumim.
Citiţi şi
