Trebuie să înveți să ți-o faci singur…

5 August 2015

ioana dudaVai, Bogdan, ce bine! Mi-au luat-o din gură. Vorba, ce mama naibii, că doar nu ciorba!

Nu că nu aș ști să o fac. Bineînțeles că știu. Am mamă vrednică și m-a învățat. Mi-a lăsat și zestre, știi? Hai, nu îmi face cu ochiul. Mie nu îmi plac băieții leneși ca tine. Îmi plac ăia care, dacă ajung mai devreme acasă și au chef de o ciorbiță, dau rapid search pe youtube și taie măcar legumele până ajunge ea. Ăsta ar fi cel mai diplomat mod de a-i spune că vrea ciorbiță. Iar ea, îngăduitoare și iubitoare de sine fiind, o să i-o facă. Pentru că știe un lucru. O ciorbiță bună crește șansele unui cunnilingus și mai bun. Că bărbatul, dacă l-ai atins la stomac, l-ai cucerit pe vecie.

Eu te înțeleg, Bogdane. Te înțeleg, deși misoginismului tău de doi lei aș prefera unul din liga grea. Dar te înțeleg pentru că și eu m-am săturat, frate! M-am săturat de limbi până peste cap. Limbi în sus, limbi în jos. Și cam atât. Ba eu mi-am pierdut într-atât speranța, încât am aruncat și frigiderul. Pentru că nu mai sunt, domnule, bărbați care să merite să le gătesc. Sau or fi, dar nu am eu norocul ăla. Tocmai de aceea l-am aruncat. Consuma curent degeaba. Și mai bine îmi iau pantofi de banii ăia.

Unde e bărbatul care, atunci când te vede pe stradă, cărând cocoșată plasele cu cumpărături, îți dă o mână de ajutor? Unde e bărbatul care ia copilul la plimbare jumătate de oră, știind că ai avut o zi grea, și vrea să ai parte măcar de câteva momente de liniște? Unde e bărbatul care îți spune, sâmbătă dimineața: „Hai că mă duc eu la cumpărături. Tu fă-mi lista. Și, când mă întorc, dacă mai ai nevoie de ajutor, să îmi spui”? Hm? Unde? Ah, sau credeai că orgasmul e totul? O duci pe culmile extazului și gata? Sau că ajunge să vii cu copanul de gazelă proaspăt ucisă în gură (e o metaforă, bineînțeles. Sper să o înțelegi). Nu, tati. Wrong.

e732d56bbc1435e2a9a945266c1373c5

Te mai înțeleg pentru că și eu trag ca robu’ ca să îmi plătesc facturile. Muncesc în fiecare zi de îmi sar capacele. Și știi, Bogdane, după o zi din aia de foc, când șefu’ te freacă la rapoarte, când ai vreo douăjcinci de deadline-uri, ți s-a rupt tocul când ai avut curajul să te ridici de pe scaun și să te duci la baie, colega a vărsat cafeaua pe tine și nu îi poți spune nimic, că îi pare rău săraca, frate, când ajungi acasă ai vrea și tu să îți tragi sufletul. Să te uiți la ăla de stă întins pe canapea, care tocmai și-a făcut un duș, obiect la care tu nu ai încă puterea să te târăști, și, dacă îndrăznește să spună că vrea ciorbă, să îl trimiți la mămica, via pi*dă. Poate i-aș face și ciorba, dacă, după cum spuneam mai sus, ar fi avut măcar decența să lase legumele, spălate, în chiuvetă.

Însă, dacă băiatul are cojones, și îi place ciorba, va fi învățat de mult să și-o facă singur. De pe vremea studenției. E simplu cu ciorba. Îți place, n-are cine, faci singur.

Și știi ce mai face băiatul, de are cojones? O așteaptă frate, cu o cină de îți e mai mare dragul, formată din roșii și brânza pe care a găsit-o în frigider, i-a pregătit deja baia cu săruri aromate, iar după ce ea se îmbaie și mănâncă împreună, o ia de mână, o întinde pe pat, îi dă jos tricoul, îi dă părul la o parte și îi face masaj. Pentru că băiatul cu cojones se numește bărbat. Iar un bărbat știe că plăcerea lui va fi direct proporțională cu cea a femeii de lângă el.

Cu alte cuvinte, Bogdane, ia fă-o tu, tati, să se simtă bine, răsfățată și îndrăgită, femeie, nu bucătăreasă, și o să vezi mândrețe de femeie, subțirică la mijloc, care te așteaptă cu șorțuleț de mătase, pe tocuri, chiloței obraznici, asudată de mama focului de la atâta amestecat în ciorbă.

Cum? Ce spuneai? Că e bine și fără ciorbă?

Pe Ioana o găsiți aici.

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Despre dragoste și bărbați, fără crize de emancipare

La un pas de infidelitate

Cum să îți alegi pantofii potriviți în perioada sarcinii? 3 recomandări

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. Vlad Iliescu / 29 April 2016 1:05

    “Unde e bărbatul care, atunci când te vede pe stradă, cărând cocoșată plasele cu cumpărături, îți dă o mână de ajutor? Unde e bărbatul care ia copilul la plimbare jumătate de oră, știind că ai avut o zi grea, și vrea să ai parte măcar de câteva momente de liniște? Unde e bărbatul care îți spune, sâmbătă dimineața: ”Hai că mă duc eu la cumpărături. Tu fă-mi lista. Și, când mă întorc, dacă mai ai nevoie de ajutor, să îmi spui”? Hm? Unde?”

    Uite aici unul: crede-ma, nu a contat. pentru ca legile universului sunt facute ca barbatii de genul asta sa fie cu femei care nu ii merita, si invers. tu stai si te intrebi unde sunt, iar ei trec dintr-o dezamagire in alta, pana cand se invata sa nu se mai amageasca si devin singuratici la corazon. eventual se opresc cand gasesc pe cineva care ii lasa sa fie ei insisi. Si e plin in lume de barbati ca mine, dar si ca Bogdan 🙂 numai ca nu ne intersectam niciodata dupa cum ar trebui. Stam si ne intrebam unii de altii “unde suntem?”

    Reply
  2. The Maska@ / 8 March 2016 2:53

    N-am nicio legătură cu Bogdan. Nu-l cunosc și nici nu sunt el sub o altă identitate. Dar iți spun hai sictir! pentru articol. NU, nu sunt misogin, ba din contră, le iubesc pe unde le prind. NU pe toate, selectez! Felicitări pentru restul, ioanaduda.ro Și acum apăs butonul Shoot!

    Reply
  3. a / 23 February 2016 16:17

    Eu cred ca ai vrut doar sa ii faci reclama lui Bogdan

    Reply
  4. sergiu / 11 December 2015 19:58

    Misto articol. De printat si pus in rama. Partea cu tricoul mi-a placut.

    Reply
  5. Ben Ami / 6 August 2015 19:13

    slab… foarte!

    Reply
  6. MCL / 6 August 2015 13:04

    Dragă Ioana, mă tem că te-ai născut în partea greșită de lume. Dar greșită rău. Atâta timp cât bărbați ca autorul textului la care faci referire au asemenea pretenții, mai mult sau mai puțin asumate (public), iar acesta face parte la rândul său din categoria bărbaților (din Românica) cu care se poate discuta, care sunt șansele cu marea masă?! Și aici intră și femeile din Ro, care, vorba lui Andrei Gheorghe într-un articol mai vechi dintr-o revistă pt femei, sunt mai misogine decât bărbații. Cred că e o caracteristică a muierilor din țările…mai puțin dezvoltate, sau vreun sindrom Stockholm varianta carpatică, sau doar lașitate. Revenind, durerea cu ciorba e o chestie deja în ADN la români, sau doar o chestie strict legată de sărăcie, cercetătorii britanici promit să se ocupe de acest aspect într-o viață viitoare.
    Un lucru însă rămâne cert – că, la noi, veșnicia s-a născut la sat.

    Reply
  7. Gigi / 5 August 2015 23:42

    Câți bărbați ați atins la stomac, stimată doamnă? La bucătăreală mă refer, evident! Nu știu de ce am senzația că nu a fost niciunul cucerit pe vecie doar de talentele culinare pe care pretindeți că le aveți, Ba aș supralicita și aș paria că nici cu celelalte talente nu prea ați reușit… 🙂

    Reply
  8. Jack Pot Dude / 5 August 2015 20:45

    Dragi workaholici obositi ce sunteti, aproape ca ma deprimati! Ce-ar fi, daca aveti persoane mai putin potrivite home, sa incercati sa va cautati altele, care sa va satisfaca si-si! Transferati-va tentatiile de flirt in realitate, ca poate iese de-o ciorba regulamentara! De limbi sau de ce-o mai fi, insa cea mai importanta este reciprocitatea.

    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro