Pe lângă imagini, am memoria intensă a mirosurilor legate de casele în care am crescut. Casa bunicilor mirosea iarna a vin fiert cu cuișoare și cârnați, mere sau gutui coapte cu scorțișoară, a tămâie adusă de la slujba de duminică și a levănțica din dulapuri. Apoi era curățenia de primăvară care îmi genera un șoc olfactiv. Alcoolul cu care se curățau geamurile, detergentul cu care se spălau dușumelele, varul proaspăt și vopseaua, mirosul de pământ proaspăt întors și, uneori, o undă de fum de la frunzele și lemnul arse undeva, departe. Venea rândul florilor din grădină și al celor tăiate și aduse înăuntru, ca să miroasă casa, întâi zambilele, apoi narcisele, liliacul și iasomia. Peste toate astea, vântul acela de primăvară parfumat, greu de descris, care provoacă un anumit tip de emoție. Un fel de anticipare că te vei îndrăgosti, fără să ai idee de ce și de cine. Curățenia de primăvară a rămas un ritual pe care mi-e frică să îl încalc. Fără el nu vine primăvara și apoi nu vin vara și tot restul vieții mele.
Parfumurile primăverii
Acum, în casa mea, ca să-mi alin dorul de cum erau toate odată, îmi cumpăr flori, tăiate sau în ghivece, dar am descoperit și alte câteva trucuri mirositoare, un fusion între viața urbană de lux și natură – lumânări cu esențele florale îndrăgite exclusiv pentru casă și câte un parfum camera după dispoziție, preferatele mele fiind cele cu bețișoare.
Alteori îmi parfumez lenjeria de pat, perdelele și păturile cu parfumul/ parfumurile pe care le port primăvara. Fac asta și când călătoresc – primul lucru când ajung în camera de hotel. Atât de dependentă sunt de mirosurile care creează stări și visări. Totul trebuie să fie o madlenă. Până și când îmi iau un ulei de buze, el trebuie să miroase gurmand, evocator.
Zilele acestea, la Londra, vânez tufele de iasomie și de caprifoi, ba chiar am găsit și tei în floare. O senzație minunată că am mai prins un pic de primăvară. Pentru că, de când cu schimbările climatice, primăvara vine într-o zi și se poate termina în câteva zile, cu flori de portocal undeva, cireşi altundeva, glicină sau gardenia, toate deodată parfumate.
Citiţi şi
Despre dragoste și bărbați, fără crize de emancipare
N-am primit niciodată flori de la un băiat…
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
