Să ştii că sunt o susţinătoare acerbă a campaniei tale Citeşte, altfel nu mai pupi… femeie! 🙂 Ah, ce m-aş bucura ca toţi masculii să ştie că nu pot nici măcar să ne pupe, dacă nu pun mâna pe carte! Dar tare mă tem că vom rămâne singure şi (în continuare) neliniştite şi că nu vom face decât să mărim vânzările la sex-shopuri, categoria păpuşi gonflabile. Cu siguranţă, cea mai mare parte dintre ei va prefera varianta plasticată de satisfacere, decât să pună mâna să citească ceva. Îi ia somnu’, dom’le, parol!
Pe lângă cei care au intrat în bibliotecă doar cu câteva săptămâni înainte de absolvire, pentru a încropi o compilaţie numită generic “licenţă” – cât mai mascată, ce-i va ajuta la absolvirea facultăţii prin care oricum au trecut ca nişte gâscani umflaţi în pene prin baltă – mai există şi o altă categorie de posesori de gonade ce îţi servesc ca replică, când vine vorba de lectură, că ei au citit cândva (într-o viaţă anterioară, poate) şi că ei chiar au fost pasionaţi de lectură, ba chiar au stat în bibliotecă până ce au fost scoşi pe sus afară; au citit la lumina lanternei sub plapumă nopţi în şir, după ce se dădea stingerea în cămin, până s-au ales cu miopia din dotare, doar că acum preocupările zilnice şi bălăngăneala între familie, serviciu (şi amanta), a blocat orice intersectare a lor cu lectura.
Iar dacă totuşi dai peste unul care mai are niscaiva cunoştinţe în ale literaturii (şi nu numai), s-ar putea ca atunci când tu rămâi cu ochii holbaţi de mirare la vederea bibliotecii bogate şi frumos aranjate şi-l întrebi ce volume are, el să se bâlbâie şi să-ţi spună că nu ştie, pentru că şi-a cumpărat câţiva metri de cărţi frumos legate în piele, pentru a se potrivi cu tencuiala scumpă de pe perete.
Şi totuşi am auzit şi de bărbaţi care citesc – fostul iubit al unei prietene. Defectul lui era că citea prea mult şi în afară de rezumatele cărţilor în care staţiona cu privirea chiar şi atunci când ea ieşea dezbrăcată de la duş, nu discuta altceva! De asemenea, în cuibul lor plin de nebunii în ale… cititului, se mai organizau şi ore de lectură în care fiecare, în colţul lui de pat şi cu creionul în mână (pentru a însemna replicile bune), citea fără să-l deranjeze pe celălalt. După ce prietenei mele (care nu era nici pe departe o fată care să urască lectura) i-a crescut glicemia de la atâta carte, s-a hotărât să-l lase în foile lui. 
Şi nu pot să nu îmi amintesc acum de o scenă ce mi s-a părut extraordinar de romantică din minunatul film “Love story”, în care cei doi îndrăgostiţi, stau întinşi pe canapea – ea cu capul pe pieptul lui – şi fiecare citeşte dintr-o carte…
Și fiindcă veni vorba despre Love story, citiți și Love Story – povestea continuă după 45 de ani 🙂
Și tu poți scrie pe Catchy!
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Despre dragoste și bărbați, fără crize de emancipare
Singura frumusețe care nu dispare niciodată
N-am primit niciodată flori de la un băiat…
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
