Categoria de cititori căreia mă adresez azi, este îngustă. Nu mizez pe multe accesări. Oamenii “50 plus”. Mai ales femei, fiindcă eu sunt femeie de cincizeci de ani și vorbesc în cunoștință de cauză.
Videoclipurile care au spart piața, le fac referiri mai ales extremelor. Fie fete/băieți frumoși, cruzi toți, țâțe ferme, coapse de iapă nărăvașă, zveltețe animalică, fie băbuțe uscate, dar nostime și ridate tare, care totuși fac balet, sau cântă mișto, dansând din buric.
Privind băbuțele, râdem de ne prăpădim despre cât sunt ele de hazlii PENTRU VÂRSTA LOR.
Privindu-i pe primii, ne excităm în leagănul tinereții. Tinerețea e atât de frumoasă!
Noi, cei “50 plus”, deci un fel de “nici-nici”, ne ostoim nostalgic cu imaginea a ceea ce am fost cândva, sau admirăm sincer, ca o promisiune, vitalitatea altora MULT mai în vârstă decât noi. Deci musai ne raportăm la alții. Ba mai mult, refuzăm arogant sintagma “pentru vârsta ta”, atunci când cineva ne pune prețul corect pe trup sau minte.
De astă dată voi vorbi despre aceia care nu pot concura cu fătuțele blonde, (fiindcă fermitatea coapselor nu are cum să mai fie aceeași!!) dar care, totuși, nu-s nici băbuțele ridate de la Eurovizion. Și nici Tina Turner, sau Madonna, VIP-uri care și-au făcut din cultura trupului o meserie, un scop. Mă refer la aceia care pot simți din plin toată potențiala paletă a romantismului, a tensiunii unei noi iubiri, a excitației unui flirt, până la urmă paleta nevoii de a-și confirma că mai pot simți ceva. Sau că mai pot face pe cineva să-i simtă.
Granița lumilor… despre ea vorbesc azi!
Am să vorbesc despre atunci când ai 50 de ani, poate 60, și ești încă extrem de viu, dar nu ești sigur nici că asta se cade, nici că n-ai să devii penibil/ patetic s-o recunoști, necum ce imagine ai să oferi, aplicând practic ceea ce te macină.
57-73 🙂
Cu ani în urmă, muulți, mă întrebam (sincer!) dacă oamenii la 40 de ani mai fac sex. Cineva mi-a zis că Daaa! Normal!
Iar eu am avut seriose dubii privind normalitatea ăluia de 40 de ani, căruia îi mai arde de gemete erotice și penetrări sălbatice. Eram copil. Azi mă întreb dacă oamenii de 80 de ani mai fac sex. Și cât. Și cum. Dar deja mă întreb, fără dubii privind normalitatea protagoniștilor, e doar “documentare jurnalistică pe teren”.
Ce gânduri secrete poate dezvolta o femeie de 50 de ani? Chiar mai grăsuță, bunică de legănat bebeii fără loc la creșă, ceva celulită, burtică peste limita decenței. Treacă de la noi și-un permanent, sau 10 milimetri de cărunt la rădăcina părului vopsit șaten. (Nimic din astea n-o face asexuată!!)
Citiți și Îmbătrânirea femeilor o non-problemă
1.Dacă e încastrată în siguranța familială, căsătorită și azi cu același iubit din liceu, ea se va întreba, măcar puțin, cât oare ar mai putea suci azi mințile altuia! Chiar numai 10 minute. În zece minute nu se carbonizează sarmalele din cuptor! Zece minute poate visa și gospodina perfectă, “mama di tutti capi”. Iar întrebarea asta, culmea!! nu și-a pus-o la 30 de ani. Și-o pune doar azi, când îi bate la ușă menopauza.
2.Dacă e divorțată, văduvă, se întreabă ce șansă ar avea la o nouă mare iubire, știut fiind că oamenii de 50-60 de ani care se întâlnesc, vin la întâlnire cu o istorie proprie uriașă. Plumb. Foști soți/ neveste, iubiți/ amante, copii, nepoți, averi. Și tind să trăiască în trecut, să se raporteze la trecut. Puțini au mintea să-și ofere sieși o nouă șansă, decupând nemilos din aminitiri, sau reducând radical obligațiile actuale asumate ca bunici. (Fără de care, beneficiarii tineri, între noi fie vorba- ar pute trăi liniștit și n-ar falimenta social!)
3.Dacă nu se înacadrează la primele două puncte, și n-are CHIAR nici un gând secretos între două “zacuști”, fie e fraieră (ca să nu-i zic proastă), deci n-o bag în seamă, fie îmi va rupe gura și-mi va demonta, argumentat, teza din acest text. Și aș fi onorată s-o cunosc.
EPILOG. Oamenii, toți!, au zone crepusculare pe scoarță. Nu le arată, nu scriu despre, nu le aplică practic. Greu și le recunosc chiar lor. Dar de avut, le au!! Mă tem că cel mai devastator decont cu propria-ți ființă este pe fâșia dintre cele două extreme. Zona 50-60.
Sper că nu numai fiindcă eu am 50, ci fiindcă așa este!! Dar dacă azi greșesc, veți afla când voi avea eu 70-80. Revin CATCHY cu impresiile de atunci.
Pe Otilia o găsiți cu totul aici.
Și tu poți scrie pe Catchy! 
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
5 jocuri de iarnă pentru copii benefice și pentru adulți
Pentru toate femeile care se apropie de 50 de ani
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
