Când avem o dorință, ni se dă, cel mai adesea, și mijloacele împlinirii ei. În spiritul acestei idei îmi construiesc optimist o listă pe care îmi propun să o urmez în acest an.
Nu îmi doresc lucruri spectaculoase, nu vreau să fiu genial, am, vorba lui Camus, suficiente probleme încercând să fiu om pur și simplu.
Se prea poate ca cel mai frumos mod de a-ți trăi viața să nu însemne altceva decât să înveți a năzui mereu, crezând în toate visele la care, de regulă, oamenii adulți renunță, fiind ocupați să-i imite pe alții ori din teama de a nu părea zănatici în ochii altora. Avuția noastră interioară, singura care contează, este dată, între altele și de consistența năzuințelor pe care le avem:
Mulțumind anului care a trecut, vreau ca în Noul An:
– să sporesc frumosul din lume, surâzând și zâmbind mai des. Ajunge lumii amarul ei, la ce bun să mai cârcotesc și eu!
– să muncesc mai puțin și să ma bucur mai mult!
– să vorbesc mai puțin, învățând beneficiile tăcerii!
– să observ lumea și oamenii din jurul meu cu atenție, judecându-i mai puțin sau mai bine deloc!
– să nu vorbesc pe nimeni de rău, dar să nu ezit să vorbesc despre binele făcut de alții!
– să-mi îmbrățișez copiii mai des, spunându-le mai mult cât de fericit sunt că-i am!
– să citesc mai multă poezie!
– să dărui clipe , din clipele mele, oamenilor pe care îi prețuiesc!
– să învăț a mă ruga nu atât pentru a cere ceva, ci pentru a mulțumi pentru tot ceea ce am!
– nu vreau să cer mai mult timp, ci vreau să deprind mai bine știința întrebuințării lui!
– nu vreau să mă întreb dacă există viață după moarte, vreau să fiu pe de-a întregul conștient că există viață, si că ea poate fi minunată, înaintea morții.
– să înțeleg mai bine că nu pot spori semnificația vieții mele, decât însemnând ceva în viața altora!
– îmi doresc să îmi consum toată energia pentru a admira tot ce e frumos, nelăsând niciun un strop de vlagă pentru tot ceea ce m-ar putea dezamăgi.
În realitate, să știți că nu avem nevoie să așteptăm Noul An pentru a ne face ajustarile în acord cu planurile noastre de viață. Noul An regenerează simbolic viața și face suportabilă anosta ei linearitate, însă, pentru a ne schimba viziunea asupra lucrurilor, este mai degrabă utilă asumarea interioară, profundă și lucidă, a unui nou înțeles, a unei noi noime edificatoare.
Începând cu o anumită vârstă, învățăm să conjugăm mai des verbul a fi și parcă tot mai puțin verbul a avea. Chiar și atunci când ne dorim un lucru, îl dorim pentru a ne spori pe noi înșine și nu atât pentru a ne multiplica posesiile.
Nu există o altă cale mai nobilă de a ne onora viața, decât bucurându-ne de ea, de orice prilej al ei în așa măsură încât până și dezamăgirea să ne pară un mod de a-i savura palpitul.
Ceea ce îmi doresc mie, vă doresc și vouă, cititori dragi, sănătate și întelepciunea de a prețui toate beneficiile ei. Până la capăt. Fără rest.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Christian Dior și WC-ul din fundul curții – Eleganța vieții pe trepte de contrast
Cel mai prost sfat din nutriție
Fata de zăpadă (poveste de dragoste cu final fericit)
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
