Generații întregi au crescut cu volumul The Catcher in the Rye (De veghe în lanul de seacră) la căpătâi. Iată cum cea de-a șaptea artă a scos la iveală și o biografie a celui care-a fascinat tinerii multor generații. Așadar, bazându-se pe biografia lui Kenneth Slawenski – J.D. Salinger: A Life – filmul Rebel in the Rye ne duce într-o călătorie cinematografică în viața și mintea legendarului autor și povestește despre nașterea operei The Catcher in the Rye.
Pelicula semnată de Danny Strong urmărește viața celebrului și retrasului autor, J.D. Salinger, care și-a câștigat faima la nivel mondial prin publicarea romanului său The Catcher in the Rye. Ajuns pe culmile gloriei datorită succesului literar obținut prin publicarea romanului, J.D. Salinger se izbește de neajunsurile notorietății, iar amintirile din vremea războiului la care participase în calitate de combatant (debarcarea din Normandia) îl conduc spre o stranie opțiune – izolarea. Biografia cinematografică, realizată în 2017, ilustrează aceste evenimente din viața unuia dintre cei mai celebri scriitori ai secolului al XX-lea.
Bunăoară, această cronică ilustrată începe pe măsură ce se lansează în cariera sa de scriitor și intră într-o relație tumultuoasă cu tânăra Oona O’Neill. Ceea ce părea a fi un promițător început pentru o carieră, se transformă într-un coșmar când Statele Unite intră în al Doilea Război Mondial. După înrolare, Salinger trăiește ororile războiului de-a lungul câmpurilor de luptă din Europa, unde începe să scrie ceea ce va deveni romanul său „iconic” – The Catcher in the Rye.
Holden Caulfield ura fanii, detesta superficialitatea de la Hollywood și suferea după inocența pierdută. Lungmetrajul Rebel în the Rye încearcă o apropiere între acest erou literar și autorul său, J.D. Salinger, utilizând biografia realizată de Kenneth Slawenski (în 2010 – J.D. Salinger: A Life). Romanul „iconic” reflectă genialitatea unui autor, iar biografia cinematografică se străduiește să mențină liniile (realității istorice), dovedind abilitatea realizatorilor în materie de minuțioasă documentare. Cu toate acestea, multiplele fațete ale personalității lui Salinger plutesc într-o aură de mister. Celebrul autor și-a petrecut cei mai mulți într-o deplină izolare în locuința/ cabana sa din New Hampshire, prin urmare devine firească o anumită doză de mister din această biografie (realizată în mod deliberat pentru mainstream/„succes de casă”) și rămâne clară intenția de omagiere cinematică a unei opere.
Rebel in the Rye devine un veritabil cursor în viața/cariera enigmaticului Salinger. Filmul prezintă etape importante precum ucenicia lui Jerry (Nicholas Hoult) la Universitatea din Columbia, unde a frecventat cursurile de scriere creativă sub îndrumarea paternalistă a lui Whit Burnett (formidabil Kevin Spacey în postura de îndrumător), serviciul militar din perioada celui de-al doilea Război Mondial, activitatea de publicist la The New Yorker și lansarea/publicarea (în 1951) romanului The Catcher in the Rye, care avea să îi aducă faima mondială. Tânărul care își contrazicea profesorul și care detesta orice adnotare nu e nimeni altul decât J.D. Salinger, iar eroul său (din mai toate povestirile) se numea Holden Caulfield. Atitudinea personajului de ecran e menită să sugereze spectatorului genialitatea și măsura talentului literar. Răzvrătirea autorului se va reflecta pe deplin în paginile creațiilor sale. Comportamentul junelui vijelios, care avusese o idilă cu fiica scriitorului Eugene O’Neill, Oona (expresiva Zoey Deutch) și fusese respins de cei de la The New Yorker trasează conturul unui tânăr plin de frustrări capabil, însă, de a fi asimilat cu un rebel al generației sale.
Citiţi şi Viaţa ca un rollercoaster – El Embarcadero/ The Pier
Regizorul portretizează un personaj dinamic, „cu atitudine” pentru că în dramatica înfruntare cu tiparele lumii adulte, eroul cărţii – Holden Caulfield – va deveni figura emblematică a ceea ce azi numim „adolescentul etern”, oscilând între revoltă şi dorinţa de a salva omenirea de la prăbuşire, de a se opune rutinei, ipocriziei, cruzimii şi perversităţii. După scenele în care îl vedem pe Jerry aruncând creioanele de perete nu ne mai întrebăm „de unde vine Holden Caulfield?”. Așa cum ni-l prezintă Strong, devine personificarea luptei lui Salinger contra ipocriziei lumii contemporane lui. Bărbatul care trăise ororile luptelor sângeroase din al Doilea Război Mondial (insistentele flashbackuri reactivează haosul) se regăsește în enigmaticul și solitarul Holden. Actorul Nicholas Hoult demonstrează măsura talentului său și întrupează cu măiestrie un ins capabil să ilumineze, deși era copleșit de fixații și neliniști. În necontenita-i căutare, personajul lui Salinger exprimă refuzul băiatului de a se maturiza, de a intra în lumea adultă ambiguă, duplicitară. Epuizat de toate încercările nereuşite de a comunica cu persoanele adulte, Holden se îndreaptă spre singurul punct luminos, cu certitudine curat din existenţa lui, sora cea mică, Phoebe.
Desigur, Salinger va rezista în fața presiunilor editorilor săi și își va transforma eroul într-un simbol al multor generații. Într-una dintre scenele solide ale peliculei, un adolescent îl abordează pe stradă pe cel care publicase romanul: „How do you know so much about ME?” (“Cum de ştii atât de multe despre mine?”). Răspunsul e limpede, totuși, fiindcă exprimă puterea de a generaliza: „I don’t, it’s just a work of fiction” (“Nu ştiu, este doar o lucrare de ficţiune”), Vorbele tânărului cititor atârnă greu:„But I’m Holden!” (“Dar eu sunt Holden!”).
Furiosul adolescent din cartea lui Salinger rămâne pentru totdeauna «îngerul-golan», furios din pricina făţărniciei mediului şcolar, familial şi citadin; simbolul celui care va refuza să se conformeze schemelor mentale rigide, cele care mutilează spontaneitatea şi candoarea infantilă. Autorul celebrei cărți va sta drept în fața agentului său (talentata Sarah Paulson) și îi va replica: „I won’t do it, I won’t change a word! Holden would not approve!” (“Nu o voi face, nu voi schimba niciun cuvânt. Holden nu ar aproba!”).
Cu siguranță, Holden ar aproba astfel de fraze dintr-o biografie cinematografică care-i menține scriitorului aura de mister. Deși se menține în limitele unei biografii clasice, Rebel in the Rye lansează o privire provocatoare asupra lui J.D. Salinger, pentru a releva faptul că oamenii cu adevărat creativi depășesc sfera „locurilor comune”, dar trebuie înțeleși cum se cuvine.
Regia: Danny Strong
Scenariul: Danny Strong pe baza cărții J. D. Salinger: A Lifede Kenneth Slawensk
Imaginea: Kramer Morgenthau
Montajul: Joseph Krings
Muzica: Bear McCreary
Distribuția:
Nicholas Hoult – J. D. Salinger
Zoey Deutch – Oona O’Neill, fiica scriitorului Eugene O’Neill
Kevin Spacey – Whit Burnett, Profesor la Columbia University
Sarah Paulson – Dorothy Olding, agentul lui Salinger
Brian d’Arcy James – Giroux
Victor Garber – Sol Salinger, tatăl lui Salinger
Hope Davis – Miriam Salinger, mama lui Salinger
Durata: 106 min
Citiţi şi
„Fă ceea ce trebuie!” – Juror #2
De obicei, 1 decembrie e despre România
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
