O “murder party” cu Edgar Allan Poe
Cu siguranță, un lucru pe care un spectator de filme ar putea să nu-l caute în timpul iernii este iarna mai sumbră de pe ecran. Iată că, la începutul lunii ianuarie (6 ian.), platforma de streaming, Netflix, ne propune o peliculă hibernală: The Pale Blue Eye.
Ca regizor, Scott Cooper și-a căpătat reputația de a re-adapta texturile genului western. În cazul recentei pelicule The Pale Blue Eye, aplică această experiență într-un thriller istoric, în care îl regăsim pe tânărul Edgar Allan Poe rezolvând crime în perioada în care era cadet la West Point. Așadar, Harry Melling (în rolul lui Poe) și Christian Bale conduc un impresionant ansamblu în ‘whodunit-ul’ de atmosferă al realizatorului Scott Cooper. Practic, acesta a adaptat scrierile de succes, din 2003, ale lui Louis Bayard, un renumit autor în reinterpretări ingenioase ale faptelor unor personaje istorice, mixând viața reală cu ficțiunea.
Acțiunea din The Pale Blue Eye are loc în 1830, iar Christian Bale îl întrupează pe renumitul detectiv Augustus Landor. La acel moment, personajul era mai degrabă un soi de pustnic, un văduv trist care își pierduse fiica. Landor este surprins de un caz grotesc care i se aduce la cunoștință. Un cadet de la Academia militară americană din West Point fusese ucis prin spânzurare, iar inima lui fusese scoasă din trup. Anumiți ofițeri superiori (întrupați de Simon McBurney și Timothy Spall) sunt nevoiți să treacă cu vederea atitudinea insolentă a lui Landor («impusă» de reputația sa de imbatabil detectiv). Practic, pe detectivul Augustus Landor îl precede reputația (o soție moartă, o fiică dispărută, alcoolism, dar și mari abilități de detectiv). Asta înseamnă că este perfect pentru cazul prezentat: nu are pe nimeni și nimic de pierdut, iar moartea nu prea îl mai impresiona. A devenit renumit, fiindcă a primit odată o mărturisire de la un criminal folosind nimic mai mult decât o „privire pătrunzătoare”.
Este un caz derutant pe care Landor trebuie să-l urmărească în secret, pentru că scandalul ar putea provoca daune ireparabile instituției. Totuși, în acest nou caz teribil, Landor are nevoie de ajutor. Îl primește de la un anume cadet, un Edgar Allan Poe (interpretat cu o exotică solemnitate de Harry Melling), care – cu maniera sa visător-melancolică și cu înclinația spre poezie și fantezii – ar putea fi chiar omul potrivit. (Da, desigur, Poe a fost într-adevăr, pentru scurt timp, ofițer-cadet la West Point). E posibil, oare, ca acest oribil caz (ce implică o inimă smulsă) să fi inspirat lucrările ulterioare ale lui Poe? Este văzut și acolo un corb croncănind.
Ajutorul vine și de la acest aliat neașteptat – un tânăr cadet capricios, cu o înclinație pentru băutură, două volume de poezie pe numele său și un trecut tulbure care se schimbă de la povestire la povestire. Pe măsură ce investigațiile lui Landor continuă, el este uluit nu doar de capriciosul Poe, ci și de medicul militar și de soția sa de la bază (un cuplu dickensian interpretat cu plăcere de Toby Jones și Gillian Anderson), cât și de un expert în ocultism interpretat de Robert Duvall. În curând Landor adulmecă unele chestiuni de ‘închinare’ a diavolului. Un cadet, care l-a observat pe detectiv, insistă că ucigașul a fost „un poet”. Aventura care urmează implică ritualuri satanice, animale moarte și oameni bogați ‘deranjați’ din punct de vedere emoțional. Acest cadet este un Edgar Allan Poe, un paria sensibil printre lăudăroșii militariști și, desigur, el însuși un viitor poet. Poe (întrupat de Harry Melling) este luat sub aripa lui Landor.
Noul duo prezintă un interes deosbit pentru medicul Academiei, Daniel Marquis (Toby Jones) și pentru familia sa. Doamna Marquis este dispusă să sfărâme porțelanul de uz casnic la mai puțin de o clipă. Fiica lor, Lea (Lucy Boyton) cântă duios la pian, dar suferă de o afecțiune cardiacă. Ca toți ceilalți băieți de la West Point, desigur, și Edgar se îndrăgostește de ea. Lea consideră că morbiditatea lui Edgar i se potrivește bine, iar el, la rândul său, îi recită din meditațiile sale poetice despre „Lenore”. Titlul povestirii este derivat din acesta. Întruchipat de atipicul Harry Melling, Poe de pe ecran este un romantic, cu un chip aparte, un tip care vorbește prea mult, e mereu entuziasmat de poezie și pare interesat să se lase prins în misteriosul joc al poveștii. Un actor incitant, Melling captivează publicul în rolul unui poet amator, cu inimă bună, dar cam egoist. Poe vedea în Landor o șansă ca cineva cu o inteligență comparabilă să-i recunoască propria măreție. Dorința de a impresiona, combinată ci lipsa de experiență și fragilitatea emoțională, fac din Poe un personaj extraordinar de ciudat, indiferent dacă are sau nu un nume celebru.
Pe măsură ce lucrurile ies la iveală, acest caz se transformă într-o coincidență destul de ridicolă: dar nu contează, este o piesă dintr-un film noir reinterpretat. Abia după ce presupusul mister central este rezolvat, The Pale Blue Eye se angajează pe deplin în afacerea sa reală, oferind pe deplin o poveste despre pierderi și alegeri greșite.
Filmul onorează figura din viața reală care, printre altele, ar deveni creatorul (discutabil) și al poveștii polițiste americane. Edgar Allan Poe nu a fost doar, așa cum a spus odată MC Lars, „anti-transcendedalistul favorit al Americii”, dar povestea sa The Murders at the Rue Morgue a contribuit și la definirea genului de povestiri cu detectivi, așa cum îl cunoșteam noi de la Sherlock Holmes încoace.
Imaginea realizată de Masanobu Takayanagi reproduce, uneori, un fel de tonuri de gri, rupte de fulgerări de apă albastră și de uniformele albastre ale cadeților Academiei militare West Point, instituția în care se plasează mare parte din acțiunea poveștii. Cadrul se potrivește poveștii. Este evident că, odată cu acest film, regizorul speră ca – interpretarea lui Melling și filmul în ansamblu – să inspire publicul să citească opera lui Poe, referindu-se la autor ca fiind părintele ficțiunii polițiste, cu crime și chiar horror. Prin meta-dimensiunea poveștii, The Pale Blue Eye devine un omagiu adus celebrului scriitor american Edgar Allan Poe.
Pe Mădălina o găsiți și aici.
Regia: Scott Cooper
Scenariul: Scott Cooper după The Pale Blue Eye de Louis Bayard
Montajul: Dylan Tichenor
Imaginea: Masanobu Takayanagi
Muzica: Howard Shore
Distribuția:
Christian Bale – Augustus Landor
Harry Melling – Cadetul Edgar Allan Poe
Simon McBurney – Căpitanul Hitchcock
Timothy Spall – Superintendentul Thayer
Toby Jones – Dr. Daniel Marquis
Harry Lawtey – Cadetul Artemus Marquis
Durata: 128 min.
Data premierei: 6 ian. 2023 (@Netflix)
Citiţi şi
Ford v Ferrari (The Grand Challenge: Le Mans ’66)
Marii favoriți la Globurile de Aur 2020
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.