Pe la începutul anului, mi-am pus și eu, ca mulți alții, la poza de profil de pe Facebook, frame-ul ala cu ”și eu mă vaccinez”. Postările mele pe Facebook sunt publice pentru că majoritatea se referă la diferite proiecte în care sunt implicată (practic ăsta a fost scopul creării contului de FB, acum vreo 11 ani). Ei da, și la politică, deci încă un motiv ca totul să fie public.
Ei bine, la vreo câteva ore după ce am modificat poza de profil, îmi strigă fata mea din camera ei:
– Mama, ar trebui să îți mai cureți lista de prieteni de pe Facebook!
– De ce? – întreb oarecum mirată, știind că ea nu prea pierde vremea pe rețelele de socializare.
– Pentru că unul te-a înjurat! A zis că să sugi %$#@!
Din ce în ce mai nedumerită am mers în camera fetei să aflu despre ce e vorba și am văzut că ”urarea” (ca să zic așa) era un comentariu la schimbarea de pozei de profil și venea din partea unui individ pe care nu-l cunosc, nu e în lista mea de prieteni și cu care practic nu aveam nimic în comun. Bine, mai erau și alte comentarii insultătoare, dar în general se foloseau cuvinte care se pot pronunța în preajma copiilor.
Acuma să ne înțelegem: sunt conștientă că primesc, lunar (în gând, cu voce tare totuși n-am auzit-o niciodată sau nu-mi amintesc) între 10 și probabil peste 50 de invitații la sex oral. Dintre care minim 80% sunt de la restul participanților la traficul rutier. Dintre care maxim 50% ar putea fi întemeiate (aici opiniile sunt împărțite, dar nici de data asta nu vreau să deschid o dezbatere pe tema gender equity la volan).
Dar niciodată nu mi s-a spus asta, direct, pe Facebook.
Și am avut, la poza de profil, mai multe frame-uri cel puțin. discutabile:
- #REZIST – cam tot anul 2017 (până l-am schimbat, inspirată de un TED speech al lui Dragoș Pâslaru, cu #ACTIONEZ). Și peste 50% din prietenii mei (vorbitori de română) de FB sunt anti Iohannis, anti Soros și anti cam tot ce era asociat cu mișcările de stradă de la începutul lui 2017 (chiar dacă nu sunt neapărat pro Dragnea). Mulți s-au supărat, m-au bombănit, m-au șters din liste (recunosc că am șters și eu câțiva), dar niciunul nu m-a invitat la, scuzați, felații
- ”stau acasă” – în octombrie 2018, când cu referendumul de modificare a Constituției. Și minim 20-30 dintre prietenii mei (tot vorbitori de română) de FB au fost la referendum și au votat pentru modificarea Constituției. N-a comentat nimeni în sens insultător, doar o prietenă (fată minunată de altfel) mi-a zis ceva gen ”mai bine ai merge la vot, Silvia!”
- toate frame-urile cu ”votez USR PLUS”, ”votez Dan Barna” și cam tot cea apărut pe tema asta din mai 2019 până în decembrie 2020. Și chiar n-am foarte mulți simpatizanți USR PLUS în lista de prieteni (asta cumva e voit, pentru că evit să mă închid prea mult într-o bulă politică). Culmea, la astea chiar n-a comentat nimeni.
Acuma ce nu înțeleg eu: toate aceste frame-uri (care reprezintă de fapt mesaje mobilizatoare, îndemnuri, trafic de influență sau cum vreți să le mai ziceți) ar avea, dacă s-ar realiza, un oarecare impact asupra vieții altor persoane. #rezistența mea din 2017 a fost o picătură dintr-o mișcare de care nu trebuie să mai amintesc, dar care a schimbat la propriu vieți (și nu vorbim doar de Liviu Dragnea). E drept, eu n-am fost decât ”one in a million” (more or less), dar mi-am exprimat clar apartenența la o tabără teribil de disputată.
Statul meu acasă din octombrie 2018 a contribuit (tot așa, în măsură de cam unu la vreo 4 milioane) la nevalidarea unu referendum care a întristat alte 4 milioane de oameni (sau mai mult). Chiar dacă n-au dat năvală cuplurile de LGBT căsătoriți (între ei) răpitori de copii, oamenii ăia sunt convinși că nemodificarea Constituției e o mare greșeală. Dar, din nou, nimeni nu mi-a zis să… înțelegeți voi.
Votul meu la toate alegerile din ultimii doi ani chiar a făcut o schimbare. Nu vreau să mut direcția în plan politic dar e clar, văzând rezultatele diferitelor procese electorale, că votul meu n-a fost pe placul a vreo 10 milioane de români. Din care cred ca minimum o mie sunt în lista mea de prieteni de FB. Acuma nu zic că n-am primit oarece bobârnace, dar, repet, într-un limbaj decent.
Faptul că mă vaccinez (m-am vaccinat deja) nu schimbă viața nimănui. Este posibil să facă diferența între viață și moarte pentru cineva căruia i-aș fi putut da virusul, eu nefiind vaccinată și complet asimptomatică, deci un potențial ”împrăștietor” de viruși. Deși port mască, mă dezinfectez frecvent și respect toate normele, există o posibilitate diferită de zero să transmit virusul cuiva care ar putea fi puternic afectat.
Dar posibilitatea de a afecta viața, sănătatea, veniturile materiale, relațiile sau orice altceva, ale oricărei alte persoane în afară de mine, prin acțiunea mea de a mă vaccina este ZERO!
În concluzie, reacția unui individ care nu m-a văzut niciodată și pe care nu l-am încurcat cu nimic la simpla informare că am de gând să mă vaccinez (chestie care nu-l afectează deloc nici pe el, nici pe oricine altcineva) m-a pus pe gânduri. Mi-am dat seama că vedem cea mai extremă (știu, ”cea mai extremă” e pleonasm.. ar tocmai de-aia!) formă de scindare ”NOI versus EI” de care vorbeam acum 3 zile: ”vacciniștii” și ”antivacciniștii”. Ceea ce mi se pare foarte grav, nu din caua implicațiilor… medico-sanitare ci pentru că mai adaugă niște kilometri la adâncimea prăpastiei dintre noi… când chiar trăim vremuri care ar trebui să ne apropie.
Oameni buni, vine primăvara (da, bine… vremea de afară mă cam contrazice… dar calendarul nu minte!) Japonezii au lansat un satelit geostaționar care să strângă deșeurile din spațiu (asta ar fi vestea bună, vestea rea e că am ajuns să aruncăm deșeuri până și-n spațiu…) Haideți să ne facem curățenie în propria curte și în propriul suflet. Și să nu adâncim și mai mult distanțarea socială!
Curaj, și tu poți scrie pe Catchy! 
Trimite-ne un text încă nepublicat, în format .doc, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Un bărbat, două femei și mai mulți copii
Ce înseamnă să te simți copleșit
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
