Te-ar judeca? N-ar înţelege?

29 September 2014

Oana RădeanuSă ai prieteni e greu. Oameni diferiţi intră la un moment dat în viaţa ta şi aduc cu ei stiluri diferite de-a trăi viaţa, concepţii poate opuse celor în care ai crescut sau pe care ţi le-ai însuşit la maturitate. Trebuie să îţi suporte toate ale tale, la fel cum şi tu trebuie să faci “compromisuri” în ceea ce îi priveşte, atunci când nu se comportă în acord cu aşteptările pe care le-ai proiectat asupra lor.

Şi mai dificil e să găseşti prieteni adevăraţi. Eu cred că aceştia sunt cei cărora le poţi povesti tot. Tot ce simţi, ce gândeşti, tot ce trăieşti, putând sta ochi în ochi cu ei, nefiindu-ţi teamă că te vor judeca. Ei nu vor pune mai presus de tine prejudecăţile sau modul personal de a (re)acţiona într-o situaţie pe care o trăieşti. Da, e al naibii de greu să găseşti astfel de oameni. În goana vieţii după lucruri materiale sau imateriale, te trezeşti uneori singur. Ţi i-ai îndepărtat pe cei care ţineau la tine, fie pentru că nu vrei să te vadă când eşti la pământ, distrugându-le poate astfel imaginea că eşti indestructibil (care, de altfel, există doar la tine în cap), fie pentru că nu vrei să îi împovărezi cu ale tale frustrări inexplicabile. Şi poate uiţi că prietenul la nevoie se cunoaşte. Poţi să nu-l vezi sau să îl auzi ani buni, atâta timp cât sunteţi legaţi printr-un cordon ombilical ţesut din încercări, amintiri şi vieţuiri împreună, prietenul acela nu-şi va pierde drumul către tine. Nu va înceta să te poarte în gând ori să îţi trimită urări de bine, fie doar cu puterea minţii. 🙂

prietenie

Dacă atunci când eşti jos, te ascunzi că să-ţi lingi rănile, gândeşte-te o clipă la ce ai avea de pierdut dacă lângă tine ar fi un prieten. Te-ar judeca? N-ar înţelege? Nu i-ar păsa? Dacă răspunsul la aceste întrebări este “probabil”, atunci nu te gândeşti la un prieten, ci la un oarecare. E nevoie poate de ani buni pentru a clădi o prietenie de poveste. Şi trebuie să ai mereu grijă ca o clipă de rătăcire să nu o spulbere pentru totdeauna. Aşa că deschide-ţi sufletul şi cel mai important, mintea. Riscă un pic, ieşi din carapace şi ascultă cu ochii şi sufletul ce urmează. Rănile alea se vor cicatriza mai repede dacă torni un pic din balsamul prieteniei peste ele.



Citiţi şi

Oamenii vor să fie fericiţi, dar…

Eseu despre trezire

Aleg să-mi amintesc de tine

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro