Am închis ușa zbuciumului de zi cu zi și am pătruns într-o liniște dureroasă. O liniște care nu știu cât va dura, dacă o voi învinge sau dacă voi mai fi la finalul ei. Îmi este limpede că aceeași persoană, cu siguranță, nu voi mai fi.
Viața este un echilibru și probabil noi, oamenii, am înclinat prea mult balanța spre nepăsare, durere, aroganță și ură, grăbindu-ne într-un singur sens. Lăcomia!
Încă încercăm să glumim pe rețelele de socializare, dar cu toții ne acoperim acel ochi care plânge și inima înghețată de teamă.
Am închis o ușă și am tras linie. Tot ce a fost în trecut nu mai are importanță acum. Boala nu ține cont de câți bani ai, câte mașini sau case. Nu ține cont de cât de frumoși suntem în exterior, de câte kilograme avem ori de hainele de firmă.
Shirley Temple, 1930’s
Suntem egali! Nimic nu contează în aceste momente. Doar omenia. Nu ne-a rămas decât aceasta floare ofilită prematur.
Nu putem face nimic, doar să ne sunăm, să ne întrebăm de sănătate și să ne îmbrățișăm virtual. Ne putem cere scuze celor cărora le-am greșit și îi putem ierta pe cei ce ne-au greșit.
Nu știm încotro ne va purta acest carusel și pe cine va lua cu el, dar ne putem ruga. Dumnezeu e aici! Stăm acasă printre cei dragi și ne dăm seama că familia și prietenii sinceri sunt adevăratele comori ale acestei lumi!
Fiți binecuvântați și aveți grijă de voi, fiindcă dacă voi nu o veți face, nimeni nu o va putea face pentru voi. Și, având grijă de voi, îi protejați pe cei dragi vouă. ❤️🙏
Guest post by Laura Ștefan
Curaj, și tu poți scrie pe Catchy! 
Trimite-ne un text încă nepublicat, în format .doc, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Ai fi flatată sau ofensată dacă ai afla ce face înainte de întâlnirea cu tine?
Tu ce faci când te doare ceva?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
