Sunt însurat, dar asta nu e o boală cu transmitere sexuală!

19 November 2015

miriam soareNu sunt puternică, dar sunt singură. Se spune că, dacă îți dorești ceva cu adevărat, forța gândurilor tale va duce către îndeplinirea dorinței tale. Prostii. Am văzut mame cu prunci în brațe, prunci bolnavi de cancer. O dorință mai puternică decât a unei mame ca să își vadă vindecat copilul nu există în întreg universul. Și totuși… copilul ei moare. Fără să îndrăznesc să compar, pentru că nimic nu se poate compara cu ce tocmai am scris, eu mi-am dorit să nu mai fiu singură. Mi-am dorit și îmi doresc asta cu toată ființa mea. Și m-am luptat pentru asta. M-am păstrat frumoasă, suplă, îngrijită. Mă uit lung în farfurie, iar uneori tânjesc după un codru de pâine caldă, dar mă abțin. Vreau să arăt bine. Să arăt bine când sunt îmbrăcată. Să-mi vină hainele măsura 38. Pentru asta merg la sala de sport, la bazinul de înot, la tenis, la cosmetică, la estetician. Vreau să arăt minunat goală. Vreau ca atunci când el mă va dezbrăca cu privirea şi cu degete fine, să nu-mi fie rușine. Ba, chiar vreau să fiu mândră. Vreau ca el să se minuneze de cât sunt eu de frumoasă şi de îngrijită. Pentru asta fac, ca multe alte femei, o grămadă de sacrificii.

Am deja o vârstă, nu contează care. Peste patru zeci și sunt… singură. Nu de azi, de ieri. De trei ani și trei luni. Da. Am numărat zilele ca militarii în termen. Le număr cu amărăciune şi obidă, în ciuda, recunosc, a succesului real pe care îl am la bărbați.

femeie tristă

Am întâlnit în acești trei ani şi trei luni, stive de bărbați. De fapt, nu bărbați, indivizi. M-am întâlnit cu ei, în speranța că, poate, la vreunul voi găsi o scânteie, un licăr care să mă facă să-mi ostoiesc alături de el însingurarea.

Da, știu că mă veți taxa aspru pentru ce voi spune. N-am întâlnit decât niște ei umflați cu pompa. Dornici doar de odihnă și confort și, dacă se poate, de o mozoleală scurtă. Niște ei care se bat mândri cu mânuțele pufoase peste burta disproporționat de mare și care se laudă câtă investiție au făcut în pântecul umflat. Niște ei care, atunci când eu fug la coafor să-mi fac unghiile înainte de întâlnire, ei nu trec pe la frizer. Niște ei care nu se impacientează că, de la un sezon la altul, nu îi mai încap hainele și poartă veșnic cămaşa peste pantalon, precum gravidele. Niște ei care te invită la masă într-un restaurant, unde mănâncă pofticios slăninuţă, cârnaciori, usturoi şi ceapă, iar la despărțire ar vrea să te sărute și să te mai vadă și mâine. Niște ei care tânjesc după doamne suple cu glezne fine, dar ei bat suta de kilograme. Niște ei care, atunci când râd, au dinții din doi în doi, pentru că le e „frică de dentist” și au „oroare de ace”. Niște ei care, abia la sfârșitul cafelei, îți spun că, de fapt, sunt însurați, dar asta nu e o boală cu transmitere sexuală și ți-o spun hlizindu-se slinos și, desigur, sunt tare nefericiți cu consoartele lor. Alții, când încep să-și povestească viața, constați că au în urma lor câte trei copii, lăsați pe la două neveste, dar, desigur, alea, ele, niște scorpii. Ei au fost niște naivi și niște victime credule. Constați că, la patru zeci și de ani, continuă să traiască în casa părinților, pentru că, într-o viață, n-au reușit să construiască nici la propriu, nici la figurat, nimic.

NU generalizez. Sigur există și bărbați supli, inteligenți și minunați. De aceea, continui să caut, cu speranța în suflet, încă. Dar sunt bine ascunși. Pentru că nici eu și nicio sumedenie de femei nu i-am întâlnit. Unele dintre aceste femei au plecat capul și „au luat pe inventar” ce-au gasit, ce-au nimerit și își ascund cu artă nemulțumirea. Dar măcar nu mai sunt singure… cred ele. Sunt sigură că mulți mă vor înjura, dar sper să înţelegeți, înainte de a o face, că nu arăt cu degetul către nimeni. Eu scriu doar ce simt şi ce gândesc eu. Ceea ce eu trăiesc. Nu fac decât să-mi scriu sufletul. Nu sunt puternică şi nici pretențioasă, dar sunt singură.

Pe Miriam o găsiți cu totul aici

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂 Trimite-ne textul pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

Toți acești proști plini de sine

”Nicăieri şi niciodată nu ne-a cerut Hristos să fim proști”

Atenție la clișeele „corecte politic” care manipulează votul!

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. IonutV / 3 November 2016 17:39

    Si cei care sunt luati, de multe ori sunt tradati de propria sotie. Isi da seama ca pierde doar atunci cand se afla povestea dintre ea si un alt el. Nu am vazut femei care sa se multumeasca cu ce au langa ele. Fie ca e un baiat bun ori rau, femeia se crede indreptatita sa mai caute.

    Reply
  2. Catalin / 3 November 2016 16:19

    Am citit cu interes ceea ce ai scris. Da,in mare parte asa e, dar crede-ma ca nimeni nu e perfect. Parerea mea e ca esti o perfectionista si ceri prea mult de la cei din jurul tau. Din pacate viata este scurta si grea,asa ca trebui e sa te multumesti cu ce primesti. Eu sunt unul asemanator cu cei mentionati de tine,doar ca eu nu am inselat pe nimeni. Da,am 40 si ceva de ani,am burta,chelesc,am un salariu relativ mic si locuiesc cu mama,si ce daca ? Am o relatie de peste 12 ani care e ok,am hobyurile mele care ma mentin tanar (muzica si filmele),deci in prostia mea eu ma simt fericit,fara bani si ifose de vedeta. Sfatul meu e sa accepti realitatea,sa gasesti un barbat inteligent si singur,chiar daca nu e Fat Frumos, cu care sa-ti unesti singuratatea.Multa sanatate si succes!

    Reply
  3. Mihai / 9 July 2016 22:00

    Work with (your) expectations. Very few tanks around that can fly. What’s more important for you – the tank or its ability to fly? Then it’s a numbers game. 🙂

    Reply
  4. Sorin / 9 July 2016 18:49

    Fiecare are cate ceva special, care il/o face frumos/frumoasa. Dar fiecare dintre noi mare are si acel “bagaj”, neplacut, de care oricat de mult incercam sa ne debarasam, nu putem. Face parte din noi.
    Nu exista nici femei si nici barbati perfecti, ci doar, simplu, barbati si femei. Cu plusuri si cu minusuri, ca cele doua fete ale unei monede. Nu suntem nici unii si nici unele speciali/speciale. E bine sa ai stima de sine si sa stii ce vrei, drept urmare cauta pe cel/cea care are acele calitati; astea ar trebui sa te faca fericit/fericita.
    Problema asta ca aceste calitati nu se pot etala decat in perioade lungi de timp, timp in care apare si fata “mai putin luminata a lunii”. (Stiti ce ziceau batranii nostri cu mancatul sacului de sare …)
    … din proprie experienta, din pacate.
    Si ca sa se complice lucrurile si mai mult, pe drum apar copii, cu ochii lor mari, rutunzi si nevinovati. Ei ce vina au ca noi adultii nu am stiut … sa alegem, sa fim, sa ramanem, sa nu ne uitam peste gard, ca nu am stiut sa traim si sa iubim curat? …

    Sorin

    Reply
  5. paradox / 8 July 2016 18:07

    Ce barbat (din cei pe care ii cauti tu) crezi mai mai vrea femei de 40 ++ ???

    Reply
  6. claudia / 20 November 2015 16:06

    Doua vorbe cu talc, din inteligenta populara:
    1. Toti barbatii buni sunt deja luati – deci ori renunti, ori ii furi de la alta, ori faci compromisuri.
    2. Cine alege, la un moment dat nu mai are ce culege ! Recunosc, e varianta proprie a unui proverb popular.

    Dar poate ca singuratatea nu e asa de rea, daca te inveti cu ea si stii sa o ” manageriezi “. Sau poate ca nu ai cautat unde trebuia barbatul pe care in doresti….

    Un alt barbat ascuns …. dar sot ideal 🙂

    Reply
    • Marius / 27 November 2015 12:03

      Ma consider o exceptie de barbat. De cinci ani sunt singur si in ultimul an am decis ca nu pot gasi ceea ce caut. Nusuntem ascunsi deloc. Nu ne mai intereseaza femeile care vin cu o gramada de bagaj din trecut si multe alte problem.
      E o tendinta in lumea barbatilor (categoria celor buni si singuri) sa renunte la a mai “vana” domnite. Asta da mult de gandit…

      Reply
      • Alina / 1 December 2015 14:10

        esti singur de tot sau ai ocazional aventuri pe care alegi sa nu le transformi in relatie? pentru ca e o diferenta si, in a doua varianta, problema nu este a femeilor incarcate de bagaje.
        sigur, tu stii mai bine, tot tu esti cel care poate sa se minta pe sine si sa-si spuna ca e special.

  7. Radu / 20 November 2015 10:52

    Admir foarte mult femeile care fac miscare si au grija de ele si e normal ca ele sa vrea un barbat cu aceleasi calitati.
    Dar sa fim seriosi, cat timp iti ia sa observi ca are burta, sau dintii stricati, ca nu a realizat nimic in viata sau ca e casatorit?
    Nu cumva facem niste compromisuri din cauza singuratatii si apoi cand lucrurile nu merg, le scoatem ochii potentialilor fosti parteneri?
    Eu asta am observat la oamenii indignati si nemultumiti de ceilalti.

    Reply
    • Ramona / 22 November 2015 18:34

      Radu, ești pe altă planetă. Aici e Venus. Femeia a explicat că, la o primă întâlnire, a observat burta, dinții stricați și gustul de usturoi. Pe net sau la telefon nu se vedea, lăsănd la o parte faptul că tuturor, dar tuturor ne place să ne dăm rotunzi cu ceea ce nu (prea) suntem. Cum ai fi vrut să observe inainte ? Sau tu ai înțeles că i-a luat acasă vreo 2 ani și pe urmă văzu minunea ?
      Singura chestie adevărată, consider eu, este că de frica singurătății mulți fac compromisuri, mult prea mari și pe urma aruncă capra în curtea vecinului. Da’ dna Soare pare că nu face și bravo ei !

      Reply
  8. Ioana / 20 November 2015 9:00

    Singuratatea nu e o boala! Citesc disperare in fiecare rand, cum probabil citeste disperare orice barbat cu intentii serioase. O femeie trebuie sa fie ingrijita pt ea insasi. Stii vorba aceea? De ce ti-e frica nu scapi? Ti-e frica de singuratate, in singuratate vei trai pana cand o vei accepta si ti-o vei asuma. Legea atractiei functioneaza atunci cand este inteleasa si folosita corect, din suflet pentru suflet, nu din teama si nici din disperare. Eu am fost singura 4 ani, din proprie alegere, am avut o relatie cu mine timp de 4 ani, in care m-am descoperit, m-am redescoperit si am invatat sa ma iubesc atat de mult incat mi-am dorit sa fac totul astfel incat sa fiu mandra de mine si sa ma aflu in pozitia de a alege eu barbatul din sumedenia de barbati aliniati la usa. Paradoxal, atunci cand incepi sa te bucuri cu adevarat de singuratatea ta, apare cineva care iti arata ca n-are rost, ca-i mult mai frumos in doi. Pericolul atunci este sa nu cumva sa alegi singuratatea pt ca te ai atasat prea mult de ea, de tine si de viata traita in singuratate. Daca exista echilibru si rabdare in toate, nu exista sansa unui esec. Invata, dezvolta te, bucura te de viata, creeaza, realizeaza, indeplineste! Si totul vine de la sine! Succes.

    Reply
  9. Dana / 19 November 2015 21:08

    Sunt Dana. Toată viața am fost frumoasa familiei, a pretenilor, a colegilor etc. M-a înzestrat Dumnezeu cu frumusețe și. . . inteligență pe măsură. Marea mea dezamăgire era că niciodată nu aveam prieten. Tot timpul singură. Crede-mă, lucram într-un office și într-o clădire full de bărbați necăsătoriți. Nici unul, niciodată nu m-a abordat. In schimb, abordările curgeau cu nemiluita de la bețivi, însurați, golani. Ei aveau “curaj” iar eu ma credeam magnetul tâmpiților. Sunt multe de povestit, as putea scrie câteva cărți :))
    Ps. Până într-o zi când mi-am regăsit un vechi prieten din copilărie si am făcut pasul. Peste 3 luni însărcinată, cu căsătorie, familie frumoasa, si cel mai important, respectată si fericită. Au trecut 6 ani si este bine.
    Trebuie să gândești liber, să te eliberezi de ghinion, si sa ….faci măcar un compromis cât de mic. Nici noi nu suntem perfecte.

    Reply
  10. Ghe. / 19 November 2015 21:03

    Eu zic sa renunti! A trecut prea mult timp si daca nu ai gasit, cred ca problema este numai la barbati, ci chiar d-ta ai una!

    Reply
  11. mike / 19 November 2015 20:57

    Stii ce pare parodaxal, poate? Ca de multe ori se simte cam la fel si de cealalta parte a “baricadei”.
    Un barbat ascuns

    Reply
  12. Nini / 19 November 2015 19:37

    Iar barbatii care nu sunt ascunsi, sunt deja dati…. 🙂

    Reply
  13. Kate / 19 November 2015 19:23

    Mda…m-am regasit si eu printre randuri. E trist dar adevarat. Probabil ca am citit prea multe povesti, in care indivizii astia sunt barbati adevarati. Inclin din ce in ce mai mult sa cred ca barbatii adevarati nici nu au existat vreodata, decat in imaginatia femeilor. Si pe masura ce visam mai mult la “el” devenim tot mai dezamagite de restul.

    Reply
  14. Adriana / 19 November 2015 17:54

    Cheer up, Soare!
    Nu trebuie sa iti scuzi alegerile si parerile personale pentru ca acestea ofenseaza ignoranta a jumatate de populatie a planetei.
    Continua sa cauti si …sa te tot gasesti, pana te regasesti.
    Esti un intreg frumos, Soare.

    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro