Stimată doamnă, bărbații nu (mai) sunt atât de idioți!

Andrei Bogdan VulpescuNu am să înțeleg niciodată eternul război dintre sexe. Nu am să înțeleg niciodată această competiție bărbat-femeie sau invers. Îmi este imposibil să înțeleg cum cred unii că, dacă alimentează acest conflict, au ceva de câștigat, așa cum îmi este imposibil să cred că o persoană care arată cu degetul spre bărbați poate avea acasă o relație funcțională.

Ieri mi-a apărut în ochi unul dintre cele mai toxice texte pe care le-am citit în ultima vreme. Toxic nu pentru titlu “Bœărbații români nu au fost înțărcați încă”, ci pentru modul în care este construit. Evident, textul este scris de o femeie care a prins o bună bucată din viață comunismul. Asta este și motivul pentru că înțeleg abordarea toxică a subiectului. Textul domniei sale este plin de clișee. Iată un exemplu: “Femeia a învățat să conducă o întreagă familie, dar bărbații au învățat doar să conducă alți bărbați. Ei dețin doar 50% din problemă, adică ceilalți bărbați”. Pe lângă feminismul de anii ‘€™70, aici vedem clar o diferențiere la nivel de putere. Cineva trebuie să conducă ceva – nu există ideea de parteneriat, de egalitate. Nu, femeia sau bărbatul trebuie să conducă ceva. Jocuri de putere? Da, ați ghicit – toxicitate.

Mergem mai departe: “€œClubul bărbaților români a fost invadat de femei 🙂 , care, dintr-o clipire, pot dezarma imediat un bărbat. Și ei știu asta. Ele au o grămadă de instrumente la dispoziție: fuste, tocuri și parfum, iar bărbații pot să vorbeascムdoar despre whisky și fotbal”.

pe tocuri

Stimată doamnă, nu știu ce bărbați cunoașteți dumneavoastră, dar bărbații români nu (mai) sunt atât de idioți (dacă au fost vreodată). Cunosc o grămadă de bărbați dispuși să discute cu dumneavoastră cam pe orice temă doriți, iar eu mă număr printre ei. Așa că va iert ușoara ieșire în decor 🙂 ). Iar dacă aveți impresia că pot fi impresionat cu fuste, tocuri și parfum, înseamnă că va rezumați la puști de 15 ani, nu la bărbați.

Și, în sfârșit, să punem cireașa pe colivă: “€œPentru femei, nu e important cine câștiga jocul, ci doar că îl câștiga cineva. Testosteronul nu are nicio șansa în față estrogenului. Bărbații români nu au fost înțărcați încă”.

1. Cine a zis că testosteronul și estrogenul trebuie să se lupte?

2. De ce trebuie să câștige cineva ceva? Nu mai bine lucrăm în echipă?

3. După părerea mea, întreagă societate românească este neînțărcată. Să fim serioși, avem doar 25 de ani. Suntem foarte tineri, încă suntem în formare, avem enorm de mult de învățat – și bărbați, și femei.

Bun, acum, că am trecut în revistă câteva pilde care-ți ridică părul pe spate, să vă spun cum văd eu toată revărsarea asta de toxicitate. Firească pentru o româncă. Nu, stați, nu îmi săriți în cap. Este o reacție cât se poate de firească într-o societate schilodită de 45 de ani de comunism, într-o societate profund patriarhală. Iar ceea ce v-am prezentat mai sus cred că intră lejer în sferă protestului viril al lui Adler.

Ce înseamnă asta? “Orientarea inconștientă spre un ideal de masculinitate care se manifestă prin refuzul de a accepta rolul de femeie, prin lupta împotriva calităților feminine și promovarea calităților masculine -€“ putere, forță, duritate”. Care este scopul? Simplu – combaterea sentimentului de inferioritate provocat de apartenența la sexul feminin. Da, protestul viril este ecoul unei discriminări culturale între masculin și feminin, iar ceea ce a scris doamna se înscrie perfect acolo, mesajul fiind clar – bărbații români m-au dezamăgit și încă o fac, însă americanul meu este cel mai tare bărbat de pe planetă.

Doar o femeie afectată de protestul viril ar scrie așa ceva: “€œRomâncele au obținut egalitatea cu bărbații, fie că o știu, fie că nu. Chiar dacă vor să se mărite și să aibă copii, sunt foarte capabile să aibă, doar ele, grijă de familie”. Excelent! La fix. Femeile care manifestă acest protest viril încearcă să fie întotdeauna în competiție cu bărbații, iar atunci când se căsătoresc, încearcă să inverseze rolurile, să fie superioare soților. Din păcate, câtă vreme unul dintre parteneri vrea să domine, relația aia nu va fi niciodată una funcțională, ci toxică.

Știți care e partea proastă pentru genul acesta de femei? Că sunt întotdeauna iritate și pot claca fix când nu te aștepți, ele sunt într-un război permanent, având tot timpul ceva de demonstrat. O femeie liniștită, asumată, nu își va pune niciodată aceste probleme. Nașpa este că genul asta de comportament nu deblochează tensiunile dintre sexe, ci le accentuează și mai tare. Genul asta de femeie nu va accepta niciodată un parteneriat, ci va căuta superioritatea.

Este trist să vezi asemenea texte, este trist să vezi asemenea mesaje. Tocmai acum, când oamenii par dispuși să renunțe la celebrele “gender roles”? Dacă am fi mai atenți la mesaje, sunt sigur că am reuși să schimbăm câte ceva din vechile obiceiuri. Altfel, mi-e teamă că viața noastră se va rezuma în continuare la penibila luptă dintre “€œfemeile sunt curve” și “€œbărbații sunt porci”.

Pe Andrei îl găsiți cu totul aici.



Citiţi şi

Femeile mature vs femeile imature

Bijuteriile pentru bărbați – între tradiție, simbolism și stil personal

Sneakers pentru bărbați – Ce este util să știi înainte de a-i cumpăra? Ce branduri merită atenția ta?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. emilia / 22 February 2015 2:38

    Andrei, eu salut manifestul tau pentru pacea dintre sexe, cum salut si opinia dnei Nora Dinca, desi nu sunt de acord cu ea. Agreez manifestul si consider ca asa ar trebui sa arate normalitatea. Sexele intre ele sa se sustina, sa nu fie in competitie. Opinia dnei o voi dezaproba. Nu stiu daca dumneai este o femeie de cariera, daca are/sau a avut vreun job, pentru ca imi da senzatia ca nu e la curent cu problemele cu care se confrunta o femeie cand doreste sa-i fie respectate capacitatile intelectuale.
    Nu apreciez deloc lupta dintre sexe. Personal, ma zbat sa nu cad in panta respectiva si sa nu ajung la genul de mentalitate de la care a pornit articolul tau, insa trebuie sa recunoastem ca suntem departe ca tara, si ca societate de momentul in care femeia va fi vazuta profesional ca o femeie egala barbatului, mai ales daca e si frumoasa. E mult mai greu pentru o femeie sa i se incredinteze o functie de conducere, desi aparent acest lucru se intampla totusi, dar femeile care au ajuns, pe bune intr-o astfel de postura numai ele stiu ca au facut eforturi de 10 ori mai mari decat un barbat pt a ajunge unde au ajuns. De aici se ajunge la nevoia de a-si proclama superioritatea, pt simplul fapt ca nu-i este recunoscuta egalitatea.
    Referitor la barbatul roman, aici mai avem o problema. In Romania, a ajuns ideea de femeia egala barbatului, profesional, chiar daca in fapt, are hibele prezentate mai sus. Daca vorbim despre relatii de cuplu, barbatul roman, in general, adora ideea ca femeia lui sa aiba o cariera, sa se simta el mandru de ea, dar adora aceasta noutate, in general nu adora sa fie egali ei doi. Nu adora si ideea ca ea nu e insarcinata sa spele hainele, sa faca mancare, curatenie si altele ce tin de viata de zi cu zi. Barbatul roman, ( stiu ca exista si excptii), nu a ajuns sa priceapa ca atat timp cat femeia are ca si el, o cariera, un program, restul sarcinilor ar trebui impartite , si facute in mod egal, pt a fi bine.
    Femeia ajunge in mod hilar sa lupte pt ceva ce nu o ajuta si nu o avantajeaza. Ajunge sa faca ce face si barbatul, dar in acelasi timppastrandu-si atributiile anterioare. Cand va da nastere barbatului, atunci cu draga inima stam de vorba despre egalitate, pana atunci, cred totusi, ca femeia ar trebui mai menajata putin, si ajutata macar in treburile gospodaresti.

    Reply
  2. Nora Dinca / 14 January 2015 1:11

    Nu-ti bate capul!. Doamna in cauza, autoarea articolului care te-a intrigat (prea mult dupa parerea mea) si-a inceput cariera ca inginer chimist şi a trebuit să facă dirigenţie de şantier. Apoi, a ocupat numai posturi de conducere, E fireasca atitudinea ofensiva, oricat ni s-ar parea de deplasata in zilele noastre, pentru ca probabil a avut mereu de luptat cu o categorie de barbati care au facut-o sa sufere. Sunt doar niste tare ale unei vieti nefericite in postura de femeie. Atat. Nu-ti bate capul! Si mai ales, nu fi ingrijorat -am 40 de ani si te asigur ca ca nu am trait nici macar o data! o astfel de experienta, care sa ma faca sa ma simt pe vreun camp de lupta intre sexe. Barbatii de azi sunt minunati! E-adevarat, cred si ca intotdeauna vom culege ce semanam -dar asta e o alta discutie 🙂

    Reply
  3. Ioana / 10 June 2014 11:12

    in descrierea asta am recunoscut pe o femeie pe care o stiu bine, dar are 60 de ani, deci e crescutra si formata in comunism si nu mai are resurse sa se schimbe, dar mai stiu si alte doamne cu varsta vnerabila care nu sunt deloc asa, deci postarea asta … You shoud date!!

    Reply
  4. Laura / 8 June 2014 4:32

    Andrei…chiar nu-ti inteleg articolul. Ai luat textul unei femei care a maturat podeaua cu barbatii si ai facut EXACT acelasi lucru, dar in varianta masculina, respectiv maturat podeaua cu femeile. Care este diferenta dintre tine si aceasta femeie?! Ca sa nu mai vorbesc de titlul articolului. Mie imi pare ca aveti multe lucruri in comun. You should date.

    Reply
  5. Roxi / 6 June 2014 16:48

    ” Iar dacă aveți impresia că pot fi impresionat cu fuste, tocuri și parfum, înseamnă că va rezumați la puști de 15 ani, nu la bărbați.”

    Cu scuzele de rigoare, dar…proasta afirmatie ai facut!

    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro