“Starul cel mai sexy ÅŸi mai maiestuos din generaÅ£ia sa”, cum îl descria Steven Spielberg (generaÈ›ie care chiar cuprindea câțiva celebri frumoÈ™i ai ecranului – Richard Burton, Peter O’Toole, Albert Finney, Richard Harris, Michael Caine, Dirk Bogarde sau Peter Finch), a fost desemnat în 1989 de către revista People drept “Cel mai sexy bărbat din lume” ÅŸi, zece ani mai târziu, “Cel mai sexy bărbat al secolului”. Cu aÈ™a titluri, datorate rolurilor în care a făcut istorie, vă puteÈ›i imagina ce succes avea la femei È™i cât de vânat era…
Oriana Fallaci, jurnalistă italiană căreia nicio celebritate a lumii nu i-ar fi refuzat un interviu, s-a întrebat pe la mijlocul anilor ’60 “Cine este acest Sean Connery, pentru care fiecare femeie îşi pierde capul?” È™i aÈ™a a apărut È™i scoÈ›ianul care pe 25 august 2013 împlineÈ™te 83 de ani în volumul The egotists : sixteen surprising interviews* (1968) cu titlul Sean Connery: The superman.
Iată câteva frânturi din poveste:
“Cine este acest fabulos actor atipic? Un tip care spune un “nu” răspicat chiar ÅŸi Reginei, explicându-i că nu are timp. Este imposibil să-l intervievezi. AgenÅ£ii de publicitate dau greÅŸ atunci când organizează o întâlnire cu el, indiferent pe ce sume de bani. Cu o voce splendidă, cu o prezenţă la fel de fascinantă, se spune că atunci când dorea ceva, bătea cu pumnul în masă. La prima întâlnire te frapau ochii mari, dar ÅŸi timiditatea sa. Când s-a căsătorit cu Diane Cilento, ea era celebră. Apoi, lucrurile s-au schimbat. Când am reuÅŸit să-i smulg un interviu, mi-a explicat: «Detest să vorbesc despre mine, pentru că asta mă plictiseÅŸte. De ce trebuie să deschid uÅŸa jurnalelor, ca ei să mă judece cum trăiesc. ÃŽnÅ£eleg că sunt o stea a cinematografului, o maÅŸină de fabricat bani. Åži ce-i cu asta? ÃŽn mare parte trebuie să refuz compromisurile, să-mi păstrez echilibrul. Mă interesează prea puÅ£in ce se spune despre mine. Sunt un om simplu, cu puÅ£ine defecte ÅŸi puÅ£ine virtuÅ£i. Printre acestea mă laud cu simÅ£ul umorului, simÅ£ul ridicolului, sensul valorii banilor, sensul moralei, sensul adevărului. Nu-mi place să spun minciuni niciodată. ÃŽntre defecte: egoismul. Mă enervez greu, dar ÅŸi când mă enervez, să ferească Dumnezeu. Sunt uÅŸor vulnerabil. Sunt ambiÅ£ios, dar asta nu e o virtute. ÃŽnsă cea mai importantă este aceea că sunt scoÅ£ian. James Bond este englez, iar eu sunt scoÅ£ian. Dar cu toate astea nu mă simt stingherit de filmele pe care le-am făcut cu James Bond, pentru că sunt amuzante, inteligente. Pentru mine a-l interpreta pe James Bond e ca ÅŸi când l-ai recita pe Macbeth în teatru. Pentru un actor, ca ÅŸi pentru un scriitor, există pericolul de a fi confundat cu personajul. Lumea spune că sunt foarte sexy, dar eu am avut întotdeauna o faţă de adult, cu riduri profunde, ÅŸi la 16 ani părea că am 30. ÃŽmi trebuie timp să mă gândesc ce este important în viaţă. Bond este un personaj simpatic. Acest om care învinge mereu, fără moralitate, jucând cărÅ£i ÅŸi bând, căruia îi plac femeile… Eu nu am nimic cu domnul Bond. Se spune că sunt actorul cel mai bine plătit din lume. M-am născut sărac ÅŸi la 9 ani lucram ÅŸapte zile din ÅŸapte. Duceam lapte pe la case. Apoi, cu banii am început să-mi cultiv visele de independenţă ÅŸi de libertate. Eu trăiesc cu puÅ£in. Nu sunt avar, sunt scoÅ£ian. Åži nu uitaÅ£i că sunt născut ÅŸi am crescut într-un loc unde fiecare bănuÅ£ contează. Nu mă interesează foarte mult cum mă îmbrac, aÅŸa cum îi place lui Bond, care are sute de cravate. Dacă mă vedeÅ£i cu cravată, atunci sigur trebuie să merg la teatru, la restaurant sau la o întâlnire de afaceri. Mă simt bine la mine acasă cu familia ÅŸi cu prietenii. Mă distrez preparând diferite feluri de mâncare. Vicii am puÅ£ine. O Å£igară după ce am mâncat, câteva pahare de bere. N-am avut niciodată un ÅŸofer. Tatăl meu era camionagiu. Pasiunile mele sunt simple: fotbalul ÅŸi pictura. Mi-am dorit să fiu jucător de fotbal la Manchester United. Nu am avut niciodată programe precise. Nu suport disciplina. Atunci când mi-a venit ideea să merg să recit, lucram ca muncitor la un cotidian din Edinburgh. Puneam hârtia în rotative. După aceea, doi ani am cântat în corul băieÅ£ilor din “South Pacific”. La 32 de ani a trebuit să mă decid dacă rămân jucător de fotbal sau actor. ÃŽn sfârÅŸit, mi-am găsit o femeie cu care să pot vorbi despre fotbal. Ea mi-a făcut ÅŸi o listă de cărÅ£i de la “Ulysses” de Joyce la “ÃŽn căutarea timpului pierdut” de Proust, apoi Ibsen, Pirandello, Shakespeare. ÃŽmi plac femeile, pe care le găsesc mai inteligente decât bărbaÅ£ii“. Finalul e chiar flatant, nu-i aÈ™a? 🙂
Și acum, povestea sărutului din titlu, spusă chiar de Micheline Roquebrune, franÈ›uzoaica minionă, prin venele căreia curgea È™i sânge marocan, cu care Sean a început o pasională aventură în martie 1972. Pe când încă mai era însurat cu actriÈ›a australiană Diane Cilento, cu care avea È™i un fiu, Jason, iar Micheline, părăsită de al treilea soÈ›, își creÈ™tea singură cei trei copii. S-au căsătorit în 1975, È™i cei 38 de ani care au trecut peste mariajul lor fără să-l clatine, deÈ™i Sean a mai dat motive, ar fi destulă dovadă că n-a fost întâmplătoare întâlnirea lor la turneul de golf din Marakesh…
Micheline descrie prima lor întâlnire romantică din martie 1972 în revista France’s Gala, cam aÈ™a: “Cheia este în ușă. El citeÈ™te un ziar, culcat, gol-puÈ™că. Dintr-un pas am sărit pe pat, mi-am desfăcut cureaua de piele È™i m-am prefăcut că-l lovesc în timp ce dansam. Mă prinde È™i mă sărută cu foc. Aproape brutal. Animalic. Pielea lui emană un parfum, nu de nisip fierbinte, mai degrabă a cremene, un miros cald È™i ameÈ›itor ca cel al pietrelor frecate una de alta. Sunt extatică… ÃŽn cele patru zile care au urmat am continuat să jucăm golf ca doi străini È™i apoi să ne întâlnim È™i să facem dragoste ca doi nebuni. Realitatea se dovedea chiar mai grozavă decât orice fantezie. Niciun bărbat n-a avut un asemenea efect asupra mea… Pentru toată lumea Sean este un star uriaÈ™, dar pentru mine este, peste toate celelalte, bărbatul visurilor mele.”
După această experiență Micheline n-a mai auzit nimic despre bărbatul visurilor ei decât după doi ani, când a primit un mesaj prin care o invita să i se alăture în Marbella, Spania. Prima ei reacÈ›ie a fost “Cine se crede?”, a doua, să plece. Ca să-l audă spunând, privind-o direct în ochi, “Mi-a fost dor… Nu-mi pot lua gândul de la tine… Nu te pot uita…”.  Atât. 🙂
***
*Iată celelalte titluri: Norman Mailer: Why do people dislike America?; H. Rap Brown: I’m all ready to kill; Ingrid Bergman: The lady in gray; Nguyen Cao Ky (Primul Ministru al Vietnamului între 19 iunie 1965 È™i 31 octombrie 1967) : Man of destiny; Geraldine Chaplin: In the shadow of Father; Anna Magnani: Tragic mother; Hugh Hefner: I am in the center of the world; Jeanne Moreau: Femme fatale; Mary Hemingway (n.red. a patra soÈ›ie a scriitorului): My husband Hemingway; Dean Martin: A very happy man; Duchess of Alba: The Duchess; Federico Fellini: Famous Italian director; El Cordobés: Story of a bullfighter; Sammy Davis, Jr.: The luck to be ugly; Alfred Hitchcock: Mr. Chastity.
Dar È™i lista impresionantă a personalităților vieÈ›ii politice din anii ’60, ’70, ’80 pe care jurnalista i-a intervievat: Dalai Lama, Henry Kissinger, Șahul Iranului – Ayatollahul Khomeini, dar È™i cu Mohammad Reza Pahlavi, Willy Brandt, Zulfikar Ali Bhutto, Walter Cronkite, Omar Khadafi, Nguyen Cao Ky, Yasser Arafat, Indira Gandhi, Alexandros Panagoulis, Arhiepiscopul Makarios III, Golda Meir, Haile Selassie.
Citiţi şi
Aceste fotografii, aceste momente în timp…
BMW Z3 sau Mercedes W140 în 2024? Ghid pentru cumpărători
Este rar ca bărbații să aleagă lângă ei o femeie profundă
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
