Sindromul privării de somn

Se spune că noaptea e un sfetnic bun şi adesea înţelegem asta la propriu. Multă vreme credeam că nu există inspiraţii mai staşnice decât întunericul de la fereastra orei 1 am, liniştea, răcoarea şi simfonia greierilor lunilor de vară sau lungimea nopţilor de iarnă. Ca să nu mai vorbesc de muza din aburii stacanelor de cafea defilate fără simţ de răspundere pe scena spaţiului de lucru şi a proceselor psihice muncite până la refuz.

Până într-o după-amiază, când după o perioadă prelungită de astfel de incursiuni nocturne, aflându-mă la volan, am frânat cu întârziere în faţa stopului şi m-a lovit palma conştientizării. Eu nu mai sunt eu. Nu mai operez la parametri normali, nu reacţionez la timp şi abia îmi târăsc după mine corpul greu şi amorţit. Uit lucruri, diverse detalii îmi scapă şi văd în ceaţă. Da, dar ce contează? Îmi revin eu poate după o noapte în care-mi permit luxul a 8 ore de somn, dar mai încolo. E acum o perioadă mai încărcată, dar promit să recuperez, bine? După care o iau de la capăt cu cele 4 ore de somn/ noapte, căci eu am obiective şi timpul chiar nu-mi ajunge altfel. Şi, oricum, o viaţă am, doar n-o să dorm o treime din ea, aşa cum scrie la carte…

Sună cunoscut? Ar trebui, cel puţin după statistici care spun că aproape un sfert dintre noi ratăm cele 6-8 ore de somn de care avem nevoie pe noapte. Suntem şi eroi pe deasupra, găsindu-ne modalităţi dintre cele mai diverse pentru a reuşi să funcţionăm chiar cu 4. Şi da, ne mândrim cu asta, pentru ca mai apoi să ne întrebăm ce-am făcut să ne crescă atât de mult “nota de plată” a sănătăţii, de ce suntem năpădiţi de depresii, morocăneli, anxietăţi şi stări prelungite de stres.

Păi uite, (şi) de asta. Şi chiar presupunând, destul de naiv totuşi, că dormim suficient, ce calitate are somnul? Cât de des ne trezim şi adormim la loc pe parcursul unei nopţi? Ce fel de vise avem? Cât de odihniţi ne trezim? Somnul insuficient sau inadecvat ne provoacă mai multe daune decât am crede la o primă vedere. Asta până să mai punem la socoteală şi faptul că noi, femeile, se pare că suntem suficient de norocoase încât să fim mult mai bine afectate decât domniile lor, domnii.

Ce ne face somnul neregulat?

• Cu trecerea la ora de vară, dormim cu o o oră mai puţin. Cele două zile care urmează ceasului dat înainte, sunt primele două în topul numărului de accidente înregistrate. Da, pentru o singură oră de somn în minus. Şi da, şi eu am zis wow. Viteza de reacţie ne este încetinită, iar asta favorizează întâmplarea accidentelor rutiere şi de muncă.
• Ne afectează memoria, gândirea şi procesul creativ.
• Este printre factorii esenţiali care ne predispun la depresie şi stări generale proaste.
• Scade speranţa de viaţă.
• Creşte rata apariţiei bolilor cronice pentru că slăbeşte sistemul imun. S-a arătat că persoanele care dorm mai puţin sunt mult mai predispuse la a se alege cu un virus ca rezultat al rezistenţei lor scăzute la factorii de mediu.
• Creşte predispoziţia către diabet prin dereglările hormonale provocate.
• Creşte riscul acumulării grăsimii în jurul organelor, mult mai periculoasă decât cea care se depune pe corp, în colăceii sau pernuţele cărora cu-atâta patos le scriem execuţia.
• Creşte tensiunea arterială la femei, însă nu şi la bărbaţi. În somn, tensiunea arterială scade în mod natural, prin urmare, dacă nu dormi suficient, corpul va trebui să facă faţă tensiunii mari pentru mai multe ore pe zi. Femeile care dorm în mod regulat 5 sau mai puţine ore pe noapte sunt de două ori mai predispuse hipertensiunii decât cele care dorm 8 ore pe noapte.

De fapt, studiile recente demonstrează că multe dintre efectele negative ale privării de somn afectează femeile – atât emoţional cât şi fizic – mult mai mult decât pe bărbaţi. Ce am făcut să ne merităm această binecuvântare? 🙁

În primul rând, e ceva în construcţia noastră genetică. Încă din vechime, femeile s-au dezvoltat în rezonanţă cu mediul, astfel încât să aibă grijă de copii şi să facă faţă întreruperilor frecvente ale somnului provocate de ei. Pe de altă parte, bărbaţii au fost cablaţi în mod diferit, astfel încăt să se poată concentra pe scopuri de protecţie şi vânătoare, fără să fie distraşi de factori emoţionali. Prin urmare, noi, femeile, putem avea sesiuni de 70 de minute de somn profund într-o noapte trunchiată, în timp ce bărbaţii sunt norocoşi dacă reuşesc să obţină 40.

Cu alte cuvinte, facem faţă mai bine lipsei de somn decât bărbaţii (cel puţin după spusele Pennsylvania State University), ceea ce face pentru noi mai puţin probabilă depistarea problemelor conexe. Numai că astfel ne supra-stimulăm cortexul iar legătura cu partea creierului responsabilă de logică şi gândire este compromisă. Creierul începe să acţioneze mai mult din zonele sale primitive şi emoţionale, stabilirea echilibrului devenind problematică. Iar ce presupune asta o ştim cu toţii, deopotrivă bărbaţi şi femei.

În plus, se pare că avem tendinţa de a dormi mai puţin şi din cauza presiunilor sociale, mai curând decât din cauze biologice precum insomnii, sindrom Ekbom sau depresii. Pe scurt: job, casă, masă, copii, prieteni, shopping, mail, întâlniri etc etc. şi iată la ce ne expunem:

• Creşterea factorilor inflamatori ce pot afecta arterele, crescând riscul bolilor coronariene, cu impact mai puternic în perioada de pre-menopauză.
• Bulversarea hormonilor apetitului, motiv pentru care privarea de somn este puternic asociată cu obezitatea. Puterea regenerativă a somnului se datorează şi funcţiei sale de echilibrare a valorilor hormonale, astfel încât după o noapte cu somn insuficient, femeile consumă 329 calorii în plus, în timp ce bărbaţii numai 263.
• Schimbări de stare şi dezechilibre emoţionale. Cu cât mai mult îi ia unei femei să adoarmă, cu atât mai probabil este ca partenerul său să acuze probleme de relaţie în ziua următoare, fapt care nu este valabil şi în cazul bărbaţilor. De asemenea, în mod stereotipic sau nu, noi suntem mult mai conştiente de tulburările din corpul şi stările noastre emoţionale, în timp ce bărbaţii au tendinţa de a le reprima.

În concluzie, da, noaptea e un sfetnic bun. Dacă te găseşte dormind. Iar despre (lipsa de) somn, numai de bine. Despre beneficiile sale şi, în special, despre modalităţi şi remedii pentru reechilibrarea bioritmului si a calităţii somnului, în articolul următor.

Citiţi şi

Burnout în dormitor?

Ce mâncăm pentru a ne controla greutatea

Enzime digestive vs. probiotice: care sunt diferențele?

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.