Știu de la o prietenă, care știe de la o babă, că, dacă vreun bărbat te va jigni vreodată, “Sictir, altul!”. Eu căscam gura la povestire, fascinată fiind de interpretare. Sincroniza “sictiru'” cu schimbatul piciorului peste picior, ca în filmul ăla, știe toată lumea care. “Deșteaptă, baba!” ne spuneam, în timp ce mai notam o tipologie pe lista “Babe de care am vrea să fim”. Că deh, noi suntem tinere, avem tot timpul din lume să ne alegem viața, ca și când ar fi o pereche de chiloți de pe Victoria’s Secret online. Și deh, noi suntem tinere, comunismul e departe, trăiască democrația!
Apoi m-am gândit că “hai, o dată merge, poate se grăbește și spune ce-i vine la gură. În plus, și mamele noastre au fost jignite sigur o dată, și mamele lor, și mamele mamelor. Hai domne’, nu există femeie care să nu fi fost făcută vreodată în viața ei proastă sau nebună! Și ce, sictir, altul, așa, de la un cuvânt? E foarte probabil să o ții într-un maraton de schimbări. Deci, ce va zice lumea? Că ție-ți place viața, nu că te-a jignit, nu că te-a bătut. De fapt, pentru tine, femeia, există ceva mai umilitor decat să fii agresată: să nu te simți iubită de omul de lângă tine. Mai mare rușinea dacă află lumea, deci taci și înghite!”.
Concluzie dadaistă 1: comunismul a fost o bombă atomică, dar nu se spune asta, se simte.
Concluzie dadaistă 2: în iubirea comunistă nu există sictir de la o jignire, în iubirea democratică, da, pentru că nu mai e o rușine să te iubești pe tine mai mult.
Concluzie dadaistă 3: problema nu e comunismul. Pentru că… domni și doamne. Pentru că… educație.
Anexă la concluzia 3: educația se face într-un sistem, deci nu există “n-are legătură”.
Concluzie 4: dacă te acoperi vara cu plapumă, mori de cald, dar te simți în siguranță și baba e deșteaptă. Cred că în tinerețe n-a fost cum ar fi vrut să fie.
Concluzie 5: sictir, altul, tu meriți domni!
Concluzie 6: dar o să accepți câteva jigniri, că nu poți șterge sentimentele!
Concluzie 7: poate că, totuși, iubirea în esență e comunistă. Totalitara. Irațională. Sufocantă. Asupritoare.
Concluzie 8: o să dau și eu sfatul ăsta cand o să fiu babă. Până atunci, aflu ce e jignirea.
Concluzie 9: poate e bine sa am 10 concluzii.
Concluzie 10: Lumea oricum știe ce e bine și frumos.
Citiţi şi
Invitație la filmul de scurt metraj REFRENUL COPILĂRIEI
Toți acești proști plini de sine
Învățătorii, timpul, barbaria și lucrurile de neacceptat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
