Cum să-i răspund fetiţei mele de șapte ani când mă-ntreabă dacă se poate muri din dragoste? Răspund rapid şi cu zâmbetul pe buze că nuu, nu se poate muri din dragoste. Dar oare când ai impresia că trenul vieţii nu a oprit în gara ta din cauza ta – că ai fost prea timidă şi ţi-a fost frică să-i spui „lui” că-l placi şi l-ai urmărit din umbră şi i-ai văzut nunta, căsnicia nefericită, privirea care se încălzea când vă întâlneați, asta nu o fi tot un fel de moarte din dragoste? O moarte crâncenă, pe dinăuntru, care te macină minut de minut, o întreagă viaţă.
© Benoit Courti
Şi când nu te lasă mă-ta să ieşi cu vecinul de la doi, că el are doar liceul şi tu ai făcut facultatea şi nu se cade, că nu-i el de nasul tău! Dar ție acele trei întâlniri pe care le-ai avut cu el, când te-a ţinut doar în braţe, ţi s-au părut cele mai minunate clipe din viaţa ta, de parcă vă cunoșteați din alte lumi şi timpuri, asta nu-i tot o moarte a inimii? Nu-i tot un tren care a oprit în gara ta şi nu ai vrut să urci în el din cauza LUMII? Şi acum, la 28 de ani, ai o fetiţă, aştepţi alt copil, faci ce trebuie să facă o mamă, o soţie, dar stai acasă şi el umblă pe unde şi cu cine vrea… Și poate că și tu ai vrea altceva, dar ce dracu’ o să zică mă-ta şi vecina de la parter dacă-l laşi?
O să am grijă ca Emma, fata mea, să-şi aleagă singură gara în care vrea să rămână trenul vieţii ei..
Guest post by Roxi
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
