“Vreau un joc prin care să-l ajut pe copilul meu să accepte mai ușor faptul că într-o zi eu nu o să mai fiu”. Asta și-a dorit o mamă aflată într-o luptă cruntă cu o boală tare parșivă. Și-a dorit un joc și l-a găsit. E un puzzle despre îngeri. Și cu mulți îngeri. Iar mămica din povestea nostră îi povestește copilului ei cum că există în cer îngeri care au fost cândva copii pe pământ și că, din când în când, Doamne Doamne îi cheamă pe oamenii mari și buni să fie îngeri părinți pentru copiii înger din cer.
“Și de copiii care rămân pe pământ cine are grijă?” a întrebat copilul precupat așa cum e firesc de propriile temeri.
“Părinții lor îngeri și prietenii părinților lor, și bunicii care rămân lângă ei, și toată lumea care îi iubeste pe copilașii ai căror parinți s-au dus la cer”.
Mă uitam absolut interzisă la această situație. Și n-am avut cum să nu mă gândesc cu câte mărunțișuri ne batem capul. Alergăm ca nebunii, căutăm cele mai interesante jocuri pentru copiii noștri. Ne străduim să le punem sub brad cadouri visate și dorite . Inventăm cele mai interesante povești și construim cele mai frumoase suprize. De la cutii de lego până la păpușele, trenulețe, jucării de pluș și puzzle-uri, încercăm să găsim cel mai frumos dar pentru cei mici. Nu m-am gândit niciodată că există pe pământ mame care caută jocuri prin care să-i ajute pe copii să accepte inclusiv faptul că într-o zi ele n-o sa mai fie lângă ei.
Ajunge o boală stupidă, o răceală mai gravă, probleme de epuizare, ca să ne amintim că nu suntem veșnici. Pentru această mamă lupta e una tare nedreaptă. Nu ajunge sentimentul pe care îl trăiește și toată lupta din ea să accepte ceea ce i se întâmplă, mai trebuie să facă toată povestea asta în culori calde și luminoase pentru puiul ei, care chiar dacă nu întelege, sigur trebuie să accepte. Cuiva i-a trecut într-o zi prin cap să facă un puzzle despre îngeri. Pentru unii părinți este jocul perfect pe care-l pot descifra împreună cu copiii lor. Și în fiecare pauză de joacă își strâng în brațe copiii ca și când ar fi pentru ultima oară.
“Acest Crăciun e cel mai frumos pentru că îl petrecem împreună” asta a spus o mamă care e foarte bolnavă, care traiește dintr-o pensie și care nu are nici măcar un brăduț pentru fetița ei, și pentru care fiecare zi e “încă o zi” și fiecare Crăciun e poate ultimul. Un diagnostic a facut-o pe ea foarte atentă. Dar cine ne poate garanta vreunuia dintre noi că acesta e un Crăciun din multe alte sărbători ce vor fi să vină? Nimeni. Și-atunci jocul cu îngeri ar trebui să fie nelipsit din orice casă de părinți responsabili de sufletul copiilor lor, iar acest Craciun ar trebui să-l trăim ca și când ar fi unic…
Pe Mirela o găsiți cu totul aici.
Citiţi şi
Nu spune! Nu spune ce gândești, ce faci, ce simți! (reminiscențele comunismului)
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
