Chestiunea legalizării prostituției a fost lăsată baltă în beneficiul alteia, mai indigestă decât prima: legalizarea mariajului între parteneri de același sex. Dar, până s-or lămuri lucrurile, zic să ne uităm un pic la trecutu-ne mare, căruia, firește, ar trebui să-i urmeze și un mare viitor.
“Începând cu 1900 și până la Al Doilea Război Mondial, singura interdicție legată de activitatea prostituatelor era plimbarea lor prin locurile obișnuite ale protipendadei bucureștene, adică pe Calea Victoriei. Era însă mai mult de formă, fiindcă fetele practicante ale acestei antice meserii ieșeau pe bulevard cot la cot cu domnișoarele din lumea bună. Pe la începutul anilor ’20, după “lupte” parlamentare intense, prostituția a fost considerată “atentat împotriva bunelor moravuri’, însă nu era specificat dacă este infracțiune sau nu. Acest lucru a fost stabilit abia în 1936, când a devenit ilegală. Tolerată totuși datorită obiceiurilor neortodoxe ale regelui Carol al II-lea.”
“Crucea de Piatră, bordel situat între Vitan și Dristor, …, deservea clienții cu posibilități mai modeste. Fetele cu “pretenții și potențial”, așa numitele prostituate de lux, frecventau cabareturi precum Alhambra, Chat Noir, Moulin Rouge sau restaurantele unor hoteluri scumpe precum Bulevard, Lido, Continental sau Ambasador.”
“Crucea de Piatră” a fost ocrotit de Poliție. … Cartierul s-a dezvoltat sub ochii autorităților, care mai degrabă l-au susținut decât să-l stârpească. Legea spunea că trebuie desființate bordelurile, dar nu specifica nimic despre prostituția în sine. Astfel, casele de toleranță s-au transformat îndată în “camere mobilate pentru adăpostirea prostituției”, unde fetele își făceau în continuare meseria. Din jurnalele vremii aflăm că în timpul guvernelor de dreapta extremistă în jur de 13 bordeluri au fost închise, dar fetele au continuat să primească clienți într-o singură cameră: cea a matroanei. Astfel, străzile Crucea de piatră și Cantemir au rămas printre puținele în care plăcerea, nemaigăsită în altă parte, mai putea fi cumpărat.”
Citiţi şi
Mama primului copil născut în 2021 are 15 ani
Ce s-a întâmplat în noaptea de 19 spre 20 martie la vama Nădlac 2
