“Poluarea cu carbon ameninţă să trimită planeta noastră într-o nouă Eră a Eocenului, când nu exista gheaţă la niciunul dintre poli”, avertizează James Anderson, un om de ştiinţă de la Harvard, cunoscut pentru găsirea legăturii dintre emisiile clorofluorocarbonice şi erodarea stratului de ozon.
Nivelul de carbon prezent acum în atmosferă se apropie de cel din urmă cu 12 milioane de ani, iar semnele sunt că ne îndreptăm spre o perioadă similară cu cea din Eocen (33 de milioane de ani în urmă).
“Avem informaţii despre acea perioadă şi ce înseamnă ea de fapt, deoarece am realizat cercetări paleologice care merg până cu câteva milioane de ani în urmă, când nu exista gheaţă la niciunul dintre poli și nu era aproape nicio diferenţă între temperatura de la extremităţile Pământului şi Ecuator. Oceanul era cu aproximativ 10ºC mai cald până în adâncime faţă de valorile înregistrate în prezent, iar cantitatea de vapori de apă din atmosferă ducea la furtuni violente şi extreme. Aceasta din cauza faptului că vaporii de apă, o funcţie exponenţială a temperaturii apei, erau combustibilul care influenţa intensitatea şi frecvenţa sistemului de furtuni.
Oamenii nu înţeleg că ne putem reveni doar prin reducerea emisiilor de carbon. Însă procesul este absolut imposibil fără o transformare a industriilor de tipul celei survenite după al Doilea Război Mondial, o accelerare a eforturilor de a stopa poluarea cu carbon şi de a o elimina din atmosferă, a eforturilor de a ţine departe razele soarelui de ambii poli ai Pământului. Acest lucru trebuie realizat în următorii 5 ani. Şansele să mai fie gheaţă permanentă în zona Arcticii după anul 2022 sunt practic zero. Aproape 80% din această gheaţă s-au topit în ultimii 35 de ani. Dacă o pierdem pe toată, ne mai putem reveni după aceea? Răspunsul este nu!”, spune profesorul James Anderson.
Analiza vine într-un context în care efectele încălzirii globale deja pot fi observate. Eliberarea în atmosferă a metanului din permafrost, până acum ţinut captiv sub gheaţă, va fi un element care va contribui la ridicarea temperaturilor. În plus, aşteptata prăbuşire a calotei glaciare din Groenlanda se estimează că va creşte nivelul Oceanului Planetar cu aproximativ 7 metri.
“Oamenii nu înțeleg cât de gravă este problema creşterii nivelului apei din Ocean prin faptul că e ireversibilă. Am realizat inclusiv o hartă în care arăt cum campusul de 10 miliarde de dolari al Harvard va fi cu 3 metri sub nivelul mării, în timp ce Manhattan şi sudul statului Florida vor dispărea sub ape”, spune acelaşi Anderson.
În aceste condiții, înțelegeți mai bine de ce adolescenții lumii militează pentru ca decidenții adulți să facă ceva înaintea dezastrului final? Citiți aici. Mulțumim.
Dacă răsfoind presă internațională sau națională (de ce nu?), dați peste articole interesante și credeți că le-ar folosi și altora ceea ce vi s-a părut vouă util, vă rugăm semnalați-ni-le. Poate și cu un scurt rezumat, dacă aveți darul de a face sinteze, poate cu o opinie. Trimiteți, fie doar link ul, fie și rezumatul și sau opinia, pe adresa office@catchy.ro. Mai mulți ochi, mai mulți căutători de calitate, nu poate fi decât mai bine. Vă mulțumim.
Citiţi şi
Upgrade Education sau despre cum ajung elevii români studenți la Harvard, Yale, King’s College
„Profesorul e profesor”, nu e “glugă de coceni”
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
