Am ajuns din nou, după șase ani, în Toscana. Din nou, așadar, la Florența, care este, de asemenea, cel mai frumos oraș din lume.
Mă cunoașteți doar: umblu prin lume și caut frumusețea, de la Napoli la Paris și înapoi. Când cauți ceea ce caut eu nu ai de ales: ajungi în Toscana.
Nicăieri nu e ca în Toscana și, desigur, nicăieri nu e ca la Florența. Renașterea este epoca mea istorică preferată, iar Florența este în centrul Renașterii. Totul îmi place aici: îmi place Domul. Îmi place Piața Republicii. Și Piața Michelangelo îmi place. Îmi place Ponte Vecchio și aș putea să îmi petrec eternitatea privind, pur și simplu, clădirea Primăriei din Florența.
Tot ce a fost mai bun, mai frumos și mai adevărat
Îmi plac Galeriile Academiei și Turnul Catedralei. Îmi place Piazza della Signoria, dar și Piazza Santissima Annunziata. Galeriile Uffizi și Basilica Santa Croce și Palazzo Pitti (chiar peste drum de Palat e casa în care a scris Dostoievski romanul meu preferat: Idiotul).
Toate aceste locuri și alte câteva sute ca ele fac din Florența ceea ce este: o bijuterie a culturii oamenilor. Aici găsești tot ce au dat ei mai bun, mai adevărat și mai frumos.
Anul acesta am fost să văd Casa Dante. Dante Aligheri, poetul, este florentinul meu preferat. Dar am fost să văd și Muzeul Leonardo da Vinci, căci, vedeți dumneavoastră, Leonardo este toscanul meu preferat în pictură, dar și în știință. Doar în chestiunea Țestoaselor Ninja prefer un alt toscan: Michelangelo.
La Florența am, de fiecare dată, un singur regret: că nu îmi e dat să mor acolo și să îmi petrec eternitatea într-unul dintre vechile cimitire ale orașului.
Într-o viață viitoare mi-aș dori să fiu o picătură din râul Arno sau un fir de iarbă din Grădinile Boboli, o gură de aer din Muzeul Bargello.
Dumnezeule, Muzeul Bargello – unde, când vezi ce a putut să facă pe pământ Donatello, ești gata să le ierți tuturor oamenilor rătăcirile. Sau, și mai bine, să fiu un alt trecător oarecare prin Loggia dei Lanzi.
Florența este un oraș-muzeu. E un clișeu, desigur, dar e un clișeu pentru că este adevărat.
Și încă nu am spus adevărul, tot adevărul și numai adevărul: iubesc Florența mai mult decât oricare alt loc din Italia și din lume pentru că de aici a atins cerul artistul meu preferat: poetul-fotbalist-călugăr Roberto Baggio. Și nimeni nu poate să îmi ia asta.
Pe Andrei îl găsiți cu totul aici.
Și tu poți scrie pe Catchy!🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Parthenope sau iubirea ca act necesar de supraviețuire
Doamna Chiajna, conducătorul mai mult temut decât iubit
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
