Să nu te-ndrăgostești de mine! Pentru că am să trag de tine cu degete acaparatoare, am să te țin încleștată. Să nu pleci, să nu ți se răcească pielea, să mă simți dulce, caldă, proaspătă și aburindă… încât să mai vrei o dată… Dar nu te îndrăgosti, pofta asta ar putea să apese într-o zi, să o simți ca o povară, te-ai putea sătura de gemete, de oferit și primit prea mult, atâta plăcere te inundă, te îneacă, te aruncă de pe un țărm pe altul…
Să nu te-ndrăgostești! Duc cu mine prea multă dorință, eu însămi o simt ca pe o povară, mă simt învăluită de ea, e ca o pelerină argintie, da, tivită cu roșu regal, care mi se așterne sub picioare ca să nu le rănesc, au pielea prea subțire și curată. Mă acoperă de ochi care ispitesc și de întoarceri în trecut. Îmi feresc privirea, mă acopăr mai bine, nu îndrăznesc să respir nesațul meu… Mirosul pielii înnebunește, nu te atinge de mine, nu-mi descheia mantia, nu, nu acolo… mai ales, nu acolo…
Nu te îndrăgosti de mine! Nu-mi intra în gânduri, le pitesc cum știu mai bine, le ascund în ochi, de aceea îmi cauți privirea, m-ar putea da de gol, acolo sunt toate răspunsurile, toate căutările, acolo este cheia. Nu-mi întoarce capul spre tine, o să mă doară, o să te doară, ar putea fi prea puțin… ar putea fi prea mult… Tu știi ce este. Sau bănuiești. Și ce? Am să închid ochii, lasă-mă să o fac!. Am să mă ascund, pentru că mi-e frică. Mie mai mult. Acum, în fața ta, mi-e frică. Mi-ai dezbrăcat armura și am rămas dezgolită. Și înfrigurată. M-am ascuns în brațele tale, ah… erau calde. Iar siguranța lor făcea să-mi clocotească sângele în vine și să tremur nepotolit. Să mă arunc în întuneric și să mă agăț de valurile venite din apropieri prea intime, prea dure, prea acaparatoare, prea dorite, prea multe, prea toate odată.
Dar nu te îndrăgosti de mine. Căci pot să fac la fel. Și nu mă va mai putea feri nimic de asta. Nici mantie, nici rugăminți, nici trageri spre înapoi. Ferește-te de momentul când privirea mea va rămâne agățată de a ta, când gândurile mele se vor împleti cu ale tale, când se vor simți de la distanță și se vor căuta în zori încinși și seri limpezi de culoare și aromă de vin risipit în plăceri nebunești.
Nu mă-ndrăgosti de tine, ai milă, demone!
Guest post by Arestatul fără umbră
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Să ne mai lăsăm și duși de val…
Împreună până se va face târziu în noi
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
