Pentru că se apropie Sărbătorile, nerăbdarea mea de a aborda subiectul din perspectiva… decorativă devine mai presantă decât timpul scurt rămas până în Ajun. Totuşi, o voi mai lungi un pic, cu un subiect care doar ridică puţin din voalul magiei ce învăluie sezonul acesta cumplit de frumos şi plin de cam tot ce îi lipseşte restului de an rămas în urmă.
Astăzi, te voi ruga să te simţi ca un invitat de onoare, căruia i-am pregătit locul din capul mesei, de unde să poată absorbi fiecare detaliu, înainte de primul fel de mâncare şi mult după ultimul, atunci când farfuriile sunt încă pe masă şi toată lumea continuă a face complimente pentru prăjitura bine însiropată şi pentru vinul de butoi, delicios de aromat.
Pray. Love.
Având în vedere bogata tradiţie creştină românească, poate ordinea ar fi un pic alta. Înainte de masă ne rugăm, în timpul mesei mâncăm cu toată pofta, iar la final, avem tot timpul din lume pentru a iubi. O invitaţie la o trataţie prelungită, cu farfuriile aliniate, distanţate la milimetru, şi cu paharul de vin umplut jumătate, poziţionat în dreapta, la-ndemână pentru primul toast.
Informal
Un mic dejun franţuzesc într-un separeu al livingului este exemplul de o simplitate seducătoare. Un bol de porţelan alb, a cărui opacitate se potriveşte cu albul mat al laptelui, şi lingura de marmeladă, care rupe acest parteneriat monocrom, sunt ingredientele unui vizual banal pe care ai însă senzaţia că îl vezi pentru întâia oară.
Buturuga mică
Tot ea pare să răstoarne şi de această dată carul mare. Pe un blat din lemn masiv, dar tratat, fără asperităţi, lăcuit discret, se profilează în chip de vază cu flori, pentru împrospătarea atmosferei, o buturugă tăiată regulat doar pe două laturi. Ideea din spatele acestei decorări perfect la-ndemână este definită de împodobirea unei crenguţe uscate cu câteva ghinde. O iniţiativă de replicare a atmosferei de plină toamnă, un design simbolic, întărit în planul mesei de o ghirlandă de fructe ciudate şi uscate.
Camuflări
Pentru marcarea locului de luat masa există o sumedenie de artificii. Dacă spaţiul unde ne îndemnăm invitaţii să deguste din bunătăţile abia ieşite din cuptor nu este o cameră separată, cu siguranţă trebuie să apelăm la mai sus menţionatele trişuri. Unul dintre ele este cel al unităţii celor două rânduri se scaune aşezate tête-á-tête. O soluţie ce pune accent pe masă şi ale sale cristale colorate.
În familie
Oricât de familiară ar fi invitaţia la masă, prietenii nu au ce căuta la masa din bucătărie. Este lipsă de ospitalitate să-i găzduieşti în laboratorul culinar. Cu prietenii trebuie respectat un soi de protocol, dar în familie, lucrurile pot sta altfel. Masa din bucătărie, cu fructele proaspete pe margine şi turnul de farfurii pe mijloc, este regula unei bune organizări şi viitoare distribuţii.
Maniere
Continuând cu regulile de bază ale unei conduite de gazdă perfectă, ajungem la accesoriile cu care “mobilăm” masa. În afară de obişnuita armată de tacâmuri, farfurii şi pahare, care oricum şi-ar fi făcut apariţia, şervetul este mai mult decât o pată de culoare. Este un element distinctiv al statutului mesei. Şi, într-adevăr, mă refer la cel cu care, mulţi dintre noi nu ştiu ce să facă – să şi-l pună pe genunchi sau să şi-l pună pe post de baveţică. Dar aceasta este treaba invitatului, care poate trage cu ochiul la vecinul de masă, la o adică. Datoria ta ca gazdă se termină cu ultimul şerveţel împachetat şi pus la locul lui.
Mulţi invitaţi, puţine scaune
Sigur te-ai confruntat cu această problemă. A mai apărut o prietenă prin alianţă, care nu se găseşte nici pe lista ta de invitaţi, nici pe inventarul scaunelor din casă. Soluţia este extrem de facilă în cazul în care cota pe înălţime a mesei o favorizează. Izolate termic de covoraşe peste covoraşe, pernuţele vor deveni locurile ad hoc de stat la masă. Confortabile, practice şi prietenoase, fără pretenţii şi totuşi decorative, te vor ajuta să ieşi din impasul apariţiilor neprevăzute.
Ştraif cu ştaif
Efectul de masă lungă şi primitoare poate fi şi simulat în lipsa unor dimensiuni reale. Poziţionarea pe latura lungă a unei fâşii de faţă de masă poate păcăli ochiul. Această modalitate de rezolvare te mai poate scuti de un efect neplăcut. În cazul unei feţe tradiţionale de masă, extinse pe toate laturile şi conţurile şi cu o dimensiune de fustă maxi, poate reprezenta un pericol pentru toate farfuriile şi paharele de pe masă, dacă cineva neatent vrea să se ridice pe ne-pusă masă. Dacă nu vrei ca acesta să ia şi faţa de masă cu el, iată o soluţie.
Stăpânul inelelor
Tot cu detaliul şervet te voi pisa. Trebuie să recunosc că am dezvoltat o pasiune secretă pentru el. Indirect este o carte de vizită pentru un dineu reuşit. Dacă nu vrei ca materialului natural să i se vadă dungile de la călcat şi este un pic mai rigid, îl poţi face sul. Aplicarea la mijloc a unui inel care să menţină dispunerea concentrică a fâşiei va ridica deja statutul social al amenajării, oricât de puţin preţios ar fi… inelul.
Buchet de frunze
Deja se încălzeşte atmosfera. Interioară. Bineînţeles că şemineul este de vină, dar nu numai. Buchetul de toamnă, în culori naturale de ne-imitat, este pus în valoare de lumina unui sfeşnic. Un singur gest şi vei intra în atmosfera intimă a unei clipe, aici, într-adevăr, de preferat… în doi. Până când lumânarea se va fi topit.
Festiv
Ideea că în momentul în care sărbătoreşti ceva, totul trebuie schimbat, este o idee atât de buna! Gândeşte-te numai cât timp petreci gândindu-te cu ce te vei îmbrăca. Dacă eşti gazdă, va trebui ca măcar tot pe-atât să te gândeşti cum vei amenaja locul festinului. De la o masă obişnuită la una se sărbătoare este câteodată un drum destul de lung. Întocmai cum piciorul paharului se lungeşte, proporţional trebuie să crească şi preocuparea ta. Trei rânduri de farfurii şi cât se poate de multe improvizaţii – baloane, luminiţe şi o serie de artificii şi sclipiciuri. De ce nu? Îndrăzneşte!
Haine de sărbătoare
Doar un mic preview de Crăciun. Fundiţe, globuri, surprize, mesaje ascunse sub şervet, lumânărele şi combinaţii de două… aproape oricare culori. Nu-ţi spun mai mult. Şi pe mine mă tentează, la fel de mult ca şi pe tine. Acum… hold.
Vânat
O masă cu specific vânătoresc, fără pulpiţe lăfăindu-se în mirodeniile din tavă. Cel puţin, pentru un moment. Penele de fazan sunt o palidă dezvăluire a meniului, o voalată anticipare a ceea ce urmează să deguşti, o apetisantă aşteptare, discretă, dar foarte decorativă. Greu de înlocuit cu un buchet de flori o asemenea sugestie delicată a ceea ce a fost fazanul înainte de a lăsa amintiri papilelor tale gustative.
Accente
Oricât de mult te-ai strădui cu amenajarea mesei, dacă prezentarea culinară nu este pe măsură, lucrurile vor rămâne doar pe jumătate făcute. O mâncare gustoasă trebuie să fie “grasă şi frumoasă”. Prima, cu oarecare limită, ultima, în totalitate.
În lipsa musafirilor
Amenajarea mesei ca pentru tine, cu o colecţie de răsaduri şi flori dispuse central, îţi poate înveseli bucătăria şi… de ce nu, stârni apetitul. Dar, nu uita să le muţi domiciliul atunci când vin musafirii. Altfel, nu vor mai putea vedea unul pe celălalt de atâtea frunze.
7% roşu
Te mai tachinez un pic pe tema sărbătorilor, dar cu o permisiune care te va bucura. Ai voie, cu ocazii speciale şi foarte speciale, să depăşeşti regula roşului. Dacă tot ai dezlegare la bunătăţi, de ce nu şi la o culoare primară?
Rustic actual
Cred că orice gospodină îşi doreşte o bucătărie complet utilată, cu oale, ulcele, linguri de lemn şi farfurii decorate, pe pereţi. Este modelul trainic, antic şi tradiţional a ceea ce înseamnă o bucătărie à la carte. Atunci şi o masă de oaspeţi pe acelaşi principiu ne poate face cu ochiul tot atât de… insistent. Faţa de masă cu colţurile lăsate, într-un bej ignorant, revitalizată de tonuri puternice de turcoaz. Poftă bună!
Vrei să fii invitatul meu?
Ne-am întors de unde am plecat. La inelele de şervete cu “cap de porţelan”. Amuzante şi în armonie cu farfuriile, au şi ele o condiţie de efect pe care o impun – o culoare mai îndrăzneaţă de şervet. Pentru că vor, dacă tot personalizează vietăţi, să iasă în evidenţă şi să le fie apreciată originalitatea.
Din partea casei
Masa pentru invitaţi este amenajată în sufragerie, dar o masă unde preparatele să îşi aştepte rândul la farfurie este un real ajutor. Dacă acest rol nu este preluat de masa din bucătărie, ci de o masă adiacentă celei de cinstire a invitaţilor, şi este la vedere, iată cum o puteţi folosi. Rolul său este asemănător oficiului ce precedă bucătăria oricărui restaurant. Avem şi meniul, pentru un efect informativ şi vizual… excentric, la propriu şi la figurat.
În oglindă
Contrastul joacă şi de această dată în filmul cu invitaţi. Neted, reflectant vs. rugos, mat, brut, necizelat. Poate că regula relaţiilor care începe cu “contrastele se atrag” este universală.
Bejul are culoare
Cum poate o culoare atât de monotonă să aibă un efect contrar? Şi eu rămân uimită şi mă declar contrariată. Declinarea pe nuanţe, asocierea de texturi asemănătoare şi, nu în ultimul rând, filtrul luminii, dau acea personalitate pe care bejul o are doar în sistem satelitar, prin împrumut exterior.
Dining
Într-un spaţiu total, locul de luat masa trebuie integrat, dar trebuie să primească şi o notă personală care să-l motiveze. Un candelabru deasupra mesei va lăsa spaţiul total în deplinătatea libertăţii sale, dar va decupa un colţ de cameră care, lipit la loc, se va integra şi mai bine. Aceasta este însă o soluţie care, mutată către mijlocul camerei, va strica tot efectul. Deci, la rubrica de “nota bene” nu lăsa niciodată candelabrul să preia încărcătura întregii camere. Nu-l poziţiona central şi singular. El trebuie să rămână angajatul unui efect local.
Citiţi şi
Oare atât merit? Câteva cuvinte îngrămădite pe o foaie A4, ruptă neglijent de la jumătate?
Cum ne alegem biroul pentru acasă
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.