Când îmbătrânești, de fapt, și când simți că ai îmbătrânit? Că sunt două vârste diferite, vă jur! 🙂 În capul tău și nu doar acolo, ci și fizic, poți să nu simți/vezi semnele înaintării în vârstă. Până-ntr-o zi, când cei tineri încep să folosească pronumele de politețe sau, și mai rău, cineva ți se adresează cu “tataie”sau “mamaie”. Asta, da, poate fi un declanșator al percepției stării de “bătrânețe”.
Bette Davis (viața ei și o rivalitate celebră)
Dar când începe de fapt old age?
Când pașii devin mai scurți?
Când fiecare curățenie în casă îți ia mai mult timp și te obosește tot mai tare?
Când și să te îmbraci e un exercițiu istovitor?
Când se îndesesc vizitele la doctor sau la spital?
Când oasele devin mai fragile (dar asta poate și din cauză că intră frica în ele)?
Când somnul de după prânz devine una dintre micile plăceri pe care le recunoaște creierul tău?
Când cuvintele nu-ți mai vin cu aceeași ușurință și viteză?
Când constați că mintea începe să ascundă nume și cuvinte și în locul lor apare “indisponibil pe moment”?
Când să te urci pe un scaun, pe o scară ori să sari de la o înălțime chiar mică devine o aventură și tu nu mai ești aventuroasă?
Când te preocupă albirea dintilor acasa, dar începi să te gândești la încă un implant dentar?
Orice mică neputință ar zice unii și alții că semnalizează apropierea bătrâneții, dar eu cred că ești bătrân doar atunci când corpul tău începe să lipsească de la întâlnirea pe care i-o dă mintea ta.
Cum bine zicea Bette Davis, să îmbătrânești nu e pentru cei slabi. 🙂
Citiţi şi
Mizerabil, pur și simplu mizerabil
Pentru toate femeile de 60+, pardon, pentru toate femeile :)
Are dr. David Sinclair dreptate în ce susține legat de îmbătrânire?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
