În toate poveștile pe care le-am citit, comorile erau lucruri palpabile, pietre prețioase, aur, cam tot ce puteai da la schimb ca să obții o viață fără griji. Pirații alergau după cufere doldora de bani de aur și diamante pe care le furau de la negustorii bogați și le ascundeau pe o insulă pustie, neştiută de nimeni, pentru care desenau o hartă care conținea cel puțin un X, ca să știe să se întoarcă. E o vorbă din bătrâni „în gusturile omului nu poți să te…” , așa că nu o să o fac, pentru că sunt o lady.
Sunt și eu un fel de pirat. Diferența e că eu nu fur, ci ademenesc bogățiile la mine, iar pentru mine bogățiile arată un pic altfel. Eu prețuiesc mierea din sufletele oamenilor, dar nu mă duc la om, îl pocnesc și i-o fur. Nuu! Pentru că odată furată, mierea se transformă în fiere.
Eu am un suflet ca o amforă, pe care am decorat-o frumos şi o păstrez mereu curată, adică nu las pe orișicine să-şi deverseze reziduurile în amfora mea. Eheei şi atunci se întâmplă lucruri frumoase pentru că vin oameni frumoși şi își depun mierea asta aurie în amfora ta.
Aşa s-a întâmplat că, pe lângă frații pe care mi i-au dat mama și tata, am mai cules și alții de pe drum.
Am o prietenă bună – un diamant, un om care îmi știe toate nebuniile. Toate tâmpeniile pe care vreau să le fac le fac cu ea. Mergem la filme la care nimeni nu râde şi ne tăvălim de râs, mergem la cofetărie și cumpărăm prajituri mai multe de cât putem mânca, ne spunem una alteia secretele, dar nu înainte de a ne asigura „îţi spun ceva, dar nu râzi, da?!”
Într-o zi, la cofetarie, i-am zis: „Să dea naiba să plângă vreunul la înmormântarea mea! Vă strângeți și spuneți bancuri și râdeți până vă dor fălcile şi burta de râs, că altfel vă bântui, și știi că sunt în stare, da?”
Și ea, ce mi-a răspuns? „În alea 40 de zile până mă duc eu unde am treabă după ce mor, să vii în fiecare zi şi să mănânci o prăjitură de la cofetărie. Le încerci pe toate?”
Măăi, fată, tu mă iubești atât de tare, încât vrei să pier dintr-o comă diabetică, să vin cu tine?
Astea sunt nestematele mele. Nu am multe, le pot număra pe degetele de la o mână, dar sunt prețioasele mele. Decât să am cutia plină de cioburi colorate, mai bine câteva nestemate bune.
Acum, serios! Să nu dea naiba să plângă vreunul, că vă văd pe toți și am învățat niște șmecherii de fantomă din filme!
… Să vă fie tuturor coroana plină de nestemate.
Guest post by Madalina Adriana Apostu
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂 Trimite-ne textul pe office@catchy.ro
Citiţi şi
Despre farmecul burghez al discreției
Ești gata să devii o super femeie la job? Iată secretul eficienței
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
