Uneori alergăm după oameni nedemni de noi și nu ne dăm seama de ce nu vor să se oprească. O posibilă variantă de răspuns ar fi, pentru că ei știu deja asta, știu că nu ne merită și că ne-ar pierde la primul pas. Încăpățânarea cu care ne refuză ne ambiționează însă și mai tare, făcând-ne să alergăm după ceea ce alții ar putea numi „un ratat”.
Sunt oameni care, la o anumită vârstă, nu mai pot fi educați, cizelați, dar dacă nu reprezintă suma calităților pe care le dorim de la ei, putem foarte bine să ne lipsim de prezența lor. Caracterul unui om se formează greu, prin lupte duse în primul rând cu el și apoi cu alții. Mulți nu ajung nici măcar să intuiască ce presupune o astfel de tărie, pentru că le place mai mult să creadă în adoptarea și acceptarea unor standarde morale, suficiente, spun ei, pentru a poza într-un om cu caracter. Refuză chiar să se cunoască, cerșind în schimbul atitudinii aparent oneste, respect. Uită însă un lucru esențial: respectul nu este ce pretinzi tu de la alții, ci ceea ce ți se oferă liber, necondiționat. Să nu crezi că numai bătrânețea sau inteligența se respectă, ci și bunătatea, caracterul, modul tău de-a fi ca om.
Nu trebuie să aștepți să faci 80 de ani sau să strângi un teanc de diplome cu care să te plimbi, sub braț, pe stradă, pentru a te face respectat. Cum, de altfel, nici nu trebuie să aștepți respectul oamenilor care îți sunt în vreun fel inferiori, pentru simplul fapt că nu pot să te perceapă. Nu, nu poți să-l obții de la toți, nu va fi unanim, pentru că sunt oameni care nu respectă pe nimeni, și încep, în primul rând, cu ei. Ignoranța se naște din lipsa de respect față de propria persoană. Și atunci te aștepți ca un ignorant să te perceapă ca atare?
Niciodată! Poate că el se va simți buricul pământului la un moment dat, dar bucata lui de pământ se va reduce strict la cea care îi susține picioarele. Atât vede el și lumea i se pare mare. Niciodată nu vei obține respect cât timp vrei cu obstinație asta: căutarea unor mijloace prin care încerci cu disperare să atragi atenția, să semnalizezi, și capul plecat nu au nimic de-a face cu respectul. Adevărul însă, da. Respectul nu ține de nimic exterior ţie, ci numai de interior și nu se-ntruchipează în oameni neapărat frumoşi. Ne plângem de multe ori de lipsa de respect a altora, dar ce am arătat de am primit asta în schimb? Pe care dintre fețele noastre am făcut-o să iasă la suprafață?
Pe Carmen o găsiţi întreagă aici.
Și tu poți scrie pe Catchy! 
Trimite-ne textul pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Unde se termină iubirea, începe… conviețuirea
“Sunt într-un proces de dezvoltare personală.” Sună COOL, nu-i așa?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
