În România, ideile dialoghează cât pot și ele în jurul numelor de oameni. Oamenii sunt de vină. Să plece Năstase, să plece Băsescu, să plece Ponta, să plece Dragnea. Ne învârtim în cerc. Românii dau un anumit gen de societate și e o societate greșită, pentru că ideile cu care lucrează sunt pervertite. Să vorbim mai mult despre valori, despre principii, despre acel set de reguli care ne-ar putea face dintr-o turmă oameni o societate.
Marele emanat de la căderea comunismului n-a fost, cu voia dumneavoastră, Ion Iliescu. Marele emanat a fost Zeul Ban.
Cetățenii educați întru slujirea nobilelor idealuri (!) ale marxism-leninismului au respins acumularea de capital și n-au vrut să-și vândă țara, așa că au furat-o securiștii, în timp ce întindeau covorul roșu către Mântuitorul coborât între pulime: Investitorul Străin. Treizeci de ani mai târziu vedem că în numele bogăției chiar s-a plătit orice preț.
Îmi anunț, dintru început, poziția: eu cred că bogăția lipsită de o generozitate înțeleaptă este nulă, bogăția acumulată ca osânza pe porc de dragul bogăției însăși este obscenă și greșită și merită să dispară. Totodată, mai cred că puterea care nu le folosește decât celor puternici și nu îi întărește și pe cei slabi, puterea care nu se exercită pentru sporirea demnității oamenilor nu este decât slăbiciunea noastră, a tuturor.
Nu mă deranjează să fiu luat de budist, de pămpălău sau chiar de coelhian, să fiu acuzat că am văzut prea multe filme americane de duminică după-amiază și am privit în exces la învățăturile maestrului Kung Fu Panda.
Aceasta rămâne teza mea: bogăția și puterea se umplu de sens doar în prezența folosirii lor în interese care trec dincolo de ego, de trib, de clan și de investițiile în augmentarea trupească a borfetului (de ambe sexe) adiacent averii și funcției.
Puterea (și) în România a însemnat să te bucuri de funcție, să bugetărești și să faci afaceri cu statul, să furi în numele haitei căreia îi aparții pentru ca, în definitiv, să te îngropi în botoxate și botoxați cu tablagiii pe Monte Carlo.
Furtul pentru beneficiile curvăsăriei – acesta a fost articolul 1 din Constituția noastră neoficială, dar cunoscută. Bogăția n-a însemnat decât acumulare de capital – dincolo de gușă nu e nimic, s-a poleit cu aur vidul.
În jungla noastră recentă, omul este – am mai spus – o anexă stânjenitoare la dreptul de vot care îngăduie găștii să se îmbogățească și să aibă puterea de a-și păstra bogăția nemeritată.
Sigur că nu trăim timpuri excepționale. Cicero însuși să dea pe la Dâmbovița ar vedea că toate sunt așa cum le știa din secolul dinaintea lui Hristos.
Ideile noastre publice despre putere și bogăție sunt atât de greșite, încât în ele nu este nicio urmă nu de ideal, dar măcar de rezonabil.
Modelele noastre sunt primitive și oribile, mă-nțelegi?
Uitați-vă o clipă cum procedează soborurile de beoriști: eu nu văd în pozele lor de grup oameni care se dăruiesc în numele unei idei mai înalte, văd prea des stabornici aroganți înveșmântați în aur, nerușinați îmbătați de iluzia puterii lor, neobrăzați care ar descinde în Ierusalim din avioane private, nu călare pe un măgar.
Cu toate acestea, vestea bună e că banii nu pot cumpăra totul și nici puterea nu ajunge până acolo unde oamenii rămân cu adevărat liberi.
Sunt încă oameni care vor să rămână întregi, oameni care înțeleg că puterea și bogăția întemeiate pe milioane de oameni prizonieri în subsolul piramidei trebuințelor lui Maslow nu valorează nimic.
Ei au adevărata putere și adevărata bogăție, dar aceasta se va vedea un pic mai târziu când se vor deschide ochii închiși în cultura noastră de penitenciar, crescută din comunism și șpăgile la Înalta Poartă.
De ei îmi leg toate speranțele.
Pe Andrei îl găsiți cu totul aici.
Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂
Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.
Citiţi şi
Alegem Europa sau ieșim din civilizație
Atenție la clișeele „corecte politic” care manipulează votul!
După Iohannis. Țara nenorocită prin metoda „Neamțul”
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
