În vremuri de oroare, poate dragostea să fie mai puternică decât armele?
Situat între Gone with the Wind și Bright Star, filmul realizat de James Kent, Testament of Youth, țese – din fuiorul grav al ororilor războiului – o duioasă poveste de iubire. La începutul narațiunii filmice, suntem purtați printre imaginile vieții tihnite de dinainte de Primul Război Mondial, apoi, suntem conduși printre răniții de pe câmpurile de luptă. Încă de la afiș – o tânără cu aer fragil îmbrățișează un soldat aflat într-un vagon din lemn – putem distinge genul acestei pelicule: melodramă. Testament of Youth face portretul unei femei puternice, deși foarte tânără. Pasiunea și forța iubirii o smulg din doliul impus de pierderea unor ființe dragi. Cineastul britanic, James Kent, apelează, și-n acest lungmetraj, la forța evocatoare a imaginii, cea care i-a adus succes în realizarea seriilor televizate (The Secret Diaries of Miss Anne Lister, The Thirteenth Tale).
În pofida lacrimilor sugerate din debut, Testament of Youth împletește cu succes emoțiile cu rațiunea, înrămând esența: ororile războiului. Prima conflagrație mondială a constituit cadrul general pentru această ecranizare făcută după scrierile celebrei autoare Vera Brittain. Figură emblematică a dreptei, scriitoarea a însuflețit spiritul vremii cu ideile sale pacifiste. Pelicula realizată de James Kent devine un omagiu adus acestei femei. Cineastul a reaprins flacăra romanțiozității englezești cu imaginea Verei Brittain (1893-1970), tânăra aparent fragilă, dar ambițioasă și puternică. Suflul epic al poveștii de pe ecran este animat de momentele de romantism, dar și de revoltă contra unei societăți care-i oferea doar rolul de spectatoare.
Așadar, în Marea Britanie (în anul 1914), Vera Brittain, o tânără cu spirit de frondă, care realizează că destinele tuturor celor din generaţia ei fuseseră iremediabil afectate de începutul războiului, este hotărâtă să ajungă scriitoare. Viețile tuturor celor dragi ei : logodnicul Roland Leighton, fratele Edward și prietenul Victor – vor fi bulversate de atrocitățile conflagrației. O vom urmări pe Vera cum se străduiește să dea piept cu greutățile: de la studiile universitare, sub cupola Universității Oxford, ajunge în corturile de campanie, îngrijind ca infirmieră, numai și numai din dorința de-a ajuta semenii aflați în suferință. Juna delicată, dar și exaltată, care parcurge un veritabil slalom printre dramele micului şi marelui cotidian este interpretată, cu grație și aplomb, de talentata Alcia Wikander.
Deși conține numeroase locuri comune (o idilă în plină desfășurare a războiului, o familie dezmembrată, iubirea sfâșiată), Testament of Youth propune o formulă mai rar folosită, versiunea oferită de o femeie. Vera Brittain este genul de eroină ambițioasă, care preferă să aleagă concursul de admitere la Universitate / Oxford în loc să primească un pian, așa cum ar fi făcut mai toate fetele de condiție asemănătoare (din „familiile bune”). Întâlnirea cu Roland Leighton (Kit Harington), pasionat și el de literatură, o stimulează și-i dă forță creatoare. Povestea de iubire, așa cum era de anticipat în acest caz, se stinge odată cu moartea pe front a lui Roland, dar rămâne vie flacăra sa. Femeia tânără se vede nevoită să învețe cum să-și îndeplinească rolul atât în timpul războiului, dar și după ce acesta se încheie. Fără să cadă în patetism sau în violență, filmul cucerește prin forța de-a sugera: nici urmă de efuziuni sentimentale ori de exagerări cu scene de groază cu trupuri sfârtecate de explozii. Ororile războiului sunt analizate prin prisma dorinței arzătoare a unei întregi generații de-a nu se mai repeta asemenea grozăvii. Cu un accent britanic ireproșabil, steaua noii cinematografii europene, Alicia Vikander, întrupează o tânără care se maturizează rapid, de la un minut la altul al peliculei, și devine o femeie matură și încrezătoare. Testament of Youth se transformă dintr-o poveste despre război într-un veritabil apel la pacifism, pledând contra urii și răzbunării. În perioada publicării cărții, apelul n-a fost bine receptat pentru că, numai la zece ani distanță, ororile s-au repetat.
Reușita acestei pelicule elegante rezidă în frumusețea imaginii (Rob Hardy), rigoarea regiei și calitatea fără cusur a interpretării artistice. Camera de filmare se strecoară abil printre sânge și noroi pentru a surprinde chipurile expresive ale tinerilor actori. Alicia Vikander oferă încă o dată măsura talentului său, reușind un portret plin de nuanțe: discreție, suferință, delicatețe, sinceritate, forță. Este secondată de un trio masculin impecabil, alcătuit din actorii Kit Harington, Taron Egerton și Colin Richardson. Rolul femeii – într-o societate cu norme rigide -, când poziția de scriitor sau artist nu era bine delimitată, este tratat cu inteligență și multă finețe. Noblețea întregului ansamblu ne reamintește de acel „savoir-faire” în materie de filme istorice, specific britanicilor. Înconjurat de o distribuție internațională, James Kent atinge, implicit, o coardă sensibilă: toate statele lumii au fost lovite de acest flagel planetar.
Testament of Youth rămâne un film delicat care tranșează cu finețe evenimentele dramatice și faptele istorice, cu momente de pietate (scenele din corturile de campanie înțesate cu muribunzi germani), dar și cu forță de sugestie: împiedicarea repetării unei asemenea catastrofe.
Regizor: James Kent
Scenarist: Juliette Towhidi
Operator: Rob Hardy
Muzica: Max Richter
Producător: David Heyman
Scenograf: Jon Henson
Monteur: Lucia Zucchetti
Distribuţia:
Alicia Vikander (Vera Brittain)
Kit Harington (Roland Leighton)
Taron Egerton (Edward Brittain)
Emily Watson (Mrs. Brittain)
Hayley Atwell (Hope)
Dominic West (Mr. Brittain)
Miranda Richardson (Miss Lorimer)
Citiţi şi
Dragostea doare. Nu, cea interzisă doare
Poate că nu vei fi primul, ultimul sau unicul ei bărbat
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
