Prost-adevărul

Există ceva și mai cumplit decât post-adevărul. E timpul să facem cunoștință cu prost-adevărul.

Hei, salut secolul XXI. Am o idee. Hai să tratăm educația ca pe o glumiță, să eliminăm gândirea, să disprețuim intelectualii, să abolim cultura, să nu mai avem secolul filosofilor, că nu mai suntem pe vremea lui Voltaire, să înlocuim lectura cu clipul de cinci secunde, că doare căpuțul de la efort, hai să ne agățăm de efectele adverse ale revoluției tehnologice, să facem cunoscuți, yey!, saltimbancii fără umor, bărbierii flocilor, punătorii de sare în bucate, desfăcătorii de cutii, videochatiștii și videochatistele, partenerele de împerechere ale fotbaliștilor ratați, să înlocuim oamenii de stat cu caricaturi (aute oaia) și în general să poleim cu faimă și parale, parale pe oricine e capabil să genereze kitsch prizat de gloată, apoi să dăm ureche la ce mai zic și mai fac dânșii, aute ce zice, aute, aute, să fim atenți mai ales la ăia care orăcăie mai tare, căci se știe că dacă orăcăi tare ai și dreptate, să fim mulți și proști și să avem dreptate prin număr, suntem mulți nene!, te pui cu noi?!, bine ai venit, prost-adevăr, să avem grăunțe de ciugulit căcumeposibil și ce o să se aleagă de lumea asta, of, că s-au întors toate alea pe dos, nu se mai poate cu ăștia, păi da, până când ne mai rabdă pământul, aute, că nu ne mai rabdă.

Cam aici ne aflăm. Și poate v-a scăpat din vedere amănuntul: cu nesemnificative excepții, tot ce este astăzi produs de masă trebuie ocolit ferm. Planeta însăși ar fi bine să fie ocolită, ah, dacă s-ar putea!

Filmul Idiocracy (Supremația nătângilor) a fost blând. Imbecilizarea globală a izbutit, consecințele sunt teribile, on-line nu mai poți sta fără să te atace un reprezentant al dânsei, off line nici atât. Ce se mai poate face? Nu prea multe. Gloata refuză veselă gândirea, cretinii timpului prezent sunt atât de joviali, iar revoluția tehnologică ne permite să trăim și fără gândire. După care – iată.

Așa că mai scapă cine poate și ajunge primul pe insula pustie. Orice bou-în-baltă poate fi și este consumator, să punem voioși semnul egal între prostan și non-prostan și să mergem mai departe cu binefacerile societății noastre care ne adapă cu de toate și de toți, să ne bucurăm de gustul popular, care e atât de, atât de…

Întrebarea rămâne: mai avem libertate dacă îi luăm prostului libertatea de a fi prost? Din această dilemă nu putem ieși.

Ce bine însă că avem atâtea nule vocale care să ne dea temă de pierdere de vreme. Oare moțul cărui nimic va mai fi luat mâine la mână?

Pe Andrei îl găsiți cu totul aici.

Curaj, și tu poți scrie pe Catchy! 

Trimite-ne un text încă nepublicat, în format .doc, cu diacritice, pe office@catchy.ro.