Nu știu dacă există un loc „bun” în care să cunoști un bărbat, deși, pe când eram singură, fusesem sfătuiră să nu ocolesc librăriile, bibliotecile sau sălile de spectacol și asta în ideea de a găsi pe cineva care să-mi împărtășească din pasiuni. Evident că nu am făcut-o, deși, de câte ori intram într-o librărie, îmi aruncam, fără să vreau, ochii în jurul meu. Nu pot să spun că făceam asta și la supermarket, de exemplu De ce? Prejudecăți!
Iar cum eu, deși iubesc animalele, dar nu pot să spun că m-am aventurat să și cresc unul, atunci când prietena mea m-a rugat să o însoțesc la veterinar cu pisica ei, nu am zis „nu”, dar nici un „da” cu gura mare. Deci, cu atât mai puțin îmi imaginam că acolo…
Ian Somerhalder (sursa: catster.com)
Nu îmi imaginam că acolo aș putea cunoaște pe cineva. Între pisici și căței, canari și papagali… dar știți cum e viața, nu prea te întreabă în legătură cu nimic, nici măcar atunci când e dispusă să fie generoasă. Așa se face că tânărul ce purta grijuliu în brațe un motan semi-adormit a găsit răgaz să-mi zâmbească, deși era clar că nu fac parte din marea comunitate a proprietarilor de animale de companie. În schimb, încercam să liniștesc pisica prietenei mele, în timp ce ea discuta ceva cu medicul veterinar. Și a fost un zâmbet, și încă un zâmbet și o întrebare nevinovată despre pisică și un răspuns și mai nevinovat, al meu, despre ignoranța mea în domeniu. O sugestie de-a lui competentă pe care i-am promis că i-o voi împărtăși prietenei mele și, nu știu cum, o rapidă împrietenire pe… Facebook. Că acum, niciun bărbat nu-ți mai vrea numărul de telefon, să te poată auzi, ci-ți vrea profilul de Facebook, să-ți analizeze viața înainte de toate.
Am ieșit năucă, lucrurile se petrecuseră extrem de repede și ultimul lui zâmbet promitea mai mult decât ar fi fost cazul la prima vedere.
Așadar, cum rămâne cu locurile „bune” de cunoscut bărbați? Vă spun eu, e doar un mit. Oriunde te-ai afla, mergi cu ochii deschiși. Nu știi când și unde destinul îți iese în cale și ar fi păcat să-l ratezi, doar pentru că tu nu admiți să cunoști un bărbat „așa”.
Cât despre povestea mea, a rezultat că… prietenul cel mai bun al tânărului zâmbăreț mi-a devenit iubit și, cel mai probabil, viitor soț. Pentru că viața este, cum spuneam, imprevizibilă!
Citiţi şi
Unde se termină iubirea, începe… conviețuirea
“Sunt într-un proces de dezvoltare personală.” Sună COOL, nu-i așa?
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
