Am crezut că odată cu Monoloagele vaginului, piesa de teatru care șoca lumea în urmă cu 15 ani, s-au mai rărit tabuurile legate de vagin. Că, de la problemele grave cu care încerca autoarea americană Eve Ensler să sensibilizeze opinia publică internațională – agresiunea sexuală, mutilarea genitală, viol şi incest -, am putea azi să vorbim deschis despre probleme mai modeste, dar care ne pot face viața tare grea, legate de igiena și tratarea zonelor intime în caz de atac bacteriologic sau fungic. Aș, de unde!
Noi avem jene, anacronice pudori, și muuultă inconștiență. Și nu vorbim, nu cercetăm, ne bazăm pe ureche și, mai nou, pe google, ca să fim în două urechi. Deși exact așa percepem o infecție locală, ca pe o calamitate care ne indispune cât 10 bărbați care fac glume proaste pe seama noastră, ori ne dărâmă încrederea în noi cât 10 bărbați care nu ne mai iubesc și taie în carne vie cu vorbe grele -, ne hlizim ca tutele dacă cineva încearcă să spargă tiparele doar pentru a ne scoate din zona de confort.
Unknown artist
E cazul ultimei campanii de conștientizare care-și propune să pună capăt unei confuzii păguboase și să ofere soluții pentru a minimaliza efectul eternei dileme – ciupercă sau bacterie. Așadar, niște vagine stau de vorbă, plângându-se de felul în care sunt tratate chiar de stăpânele lor, nu de bărbați nemernici ca în cazul monoloagelor de acum 15 ani. De ce ai apela la un asemenea scenariu controversat? Pentru că uneori controversa e bună, duce cu ea și mesajul. Și, dacă te-a înzestrat natura și cu un strop de umor, e ca și cum ți s-ar administra o doctorie amară cu puțină miere. Nu mai simți amăreala, rămâi doar cu efectul. Binele e făcut!
Pentru că zău dacă stăm bine la igiena și tratarea problemelor din zona cea mai intimă. Cum, necum, concluziile diferitelor cercetări arată că în secolul XXI, super civilizat și tehnologizat, jumătate dintre femei știu la fel de puțin despre cum le funcționează corpul ca acum 100 de ani! Cum să te aperi de o infecție vaginală și cum să o rezolvi rapid, când totuși apare, despre asta vrem să vorbim azi. Plus niște alte chestii demne de știut despre VAGIN, da? 🙂
Igiena și sănătatea, acolo, jos
1. Vaginul unei femei sănătoase este mai curat decât gura!
Foarte bine de știut, mai ales că această informație ar putea schimba perspectiva pentru domnii care preferă doar poziția 68…
2. Vaginul unei femei sănătoase nu are miros sau, în orice caz, nu unul neplăcut!
Un vagin curat poate avea, pentru cunoscători, un delicat miros de mosc. Este știut efortul parfumierilor de a reproduce molecula aceea magică – feromonul – care trezește energii sexuale nebănuite. Care ar putea fi atunci explicația pentru gestul contraproductiv de a parfuma sintetic locul alta decât necunoșterea…?
3. Vaginul (ca și ochii, pentru informarea completă) are mecanisme complexe de auto-curățare.
Ca un cuptor modern (aha, asta vă sună cunoscut, nu?) Mai precis, nu e nevoie să curățăm interiorul “cuptorului”. Stricăm tot echilibrul acido-bazic natural, acel pH de la chimie, în absența căruia vaginul se vulnerabilizează. Spălăturile vaginale se fac strict la recomandarea unui ginecolog și numai cu ceea ce prescrie el după analize. Baba Rada sau moș Google n-au ce căuta în povestea asta. Despre exteriorul cuptorului acum: atenție la “agenții de curățenie”! Pentru că dacă poarta de intrare nu e corect îngrijită, nu poate juca rol de barieră împotriva oricărui agent subversiv – invadator străin sau doar distrugător de pH. Nu ne spălăm cu mișcări energice, brutale și nici prea des, din exces de zel.
4. Vaginul e în continuă transformare de-a lungul vieții unei femei
Schimbările hormonale sunt răspunzătoare de modificările secrețiilor naturale. La femeile fertile, doar în perioada de ovulație, vaginul poate elibera pâna la două lingurițe de secreție vaginală zilnic. Niciun motiv de îngrijorare, deci. La fel cum, atunci când femeia intră în menopauză, secrețiile naturale scad până la a determina o uscăciune supărătoare, ce poate fi combătută doar avizat. Îngrijorarea firească apare atunci când secrețiile își schimbă brusc aspectul, consistența, mirosul și provoacă reacții dintre cele mai inconfortabile: mâncărimi, usturimi. Atunci apar și cele mai periculoase mituri și practici după ureche. Incapabile să determine dacă e ciupercă sau bacterie, necum cauza apariției (mai tot timpul alta decât cea reală), femeile recurg la tratamente fără efect și întârzie vindecarea.
5. Zona pubiană trebuie să respire
Ce mai rămâne important de știut este că zona trebuie menținută nu doar curată, dar și cât de uscată și aerisită posibil. Iar pentru asta lenjeria de bumbac, renunțarea la ea pe timpul nopții și lejeritatea pantalonilor sunt esențiale pentru a împiedica proliferarea bacteriilor.
Recomadarea CATCHY – Gama BELIEMA de la Idelyn
Produsele lor pentru tratament sunt unice pe piață, fiind eficiente atât pentru infectiile vaginale micotice, cât și bacteriene. În cazul în care simptomele nu dispar după folosirea conform indicațiilor prescrise, vizita la ginecolog devine absolut necesară.
Produsele lor de igienă oferă siguranța că aceasta se face corect.
Cercetarea s-a desfășurat pe concluzii deloc flatante pentru femei: marea majoritate a femeilor care suferă de infecții vaginale tind să creadă că ciupercile sunt cauza dominantă. În unele țări din Europa Centrală și de Est, până la 67% din femeile care prezintă simptome de vaginită bacteriană, încep să se autotrateze cu orice produs fungic. Dar, în realitate, peste 50% din cazuri sunt cauzate de bacterii. Această concepție greșită că ciuperca este întotdeauna de vină a fost o problemă enormă și a condus la mai multe cazuri de tratamente greșite, având în vedere că peste 60% dintre femei încep să se ocupe de infecții prin autotratament, iar aproximativ o treime dintre acestea ajung la medic după un tratament nereuşit cu produsul ales.
Citiţi şi
De unde vine siguranța unei femei
Numai pentru femei, din nou, despre zona intimă
Ce să faci ca să ți-i poți da jos fără teamă
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
