De curând, în mai multe locuri pe net, s-a lansat această provocare. Grupuri de pe Facebook au rugat utilizatorii să petreacă o zi “offline”, sau cel puţin fără acces la pagina lor, iar pagina de internet Huffingtonpost (http://www.huffingtonpost.com/tag/sabbath-manifesto-unplug-challenge) a iniţiat un Sabbath Manifesto “Unplug Challenge”, care testează gradul de dependenţă de online al celor care au fost invitaţi să-şi închidă telefonul mobil şi computerul pentru 24 de ore.
Frank Aldorf, unul dintre “supravieţuitorii” experimentului, face parte din top managementul firmei Hubble Innovations. Acesta a mărturisit că este conectat în mod obişnuit 24 de ore din 24 la tehnologie pentru a păstra legătura cu partenerii şi prietenii, pentru a contura noi proiecte sau pentru divertisment. Cu toate acestea, Aldorf, 35 de ani, a considerat că experienţa postului tehnologic a fost una “fantastică”. Deşi initial sceptic şi uşor speriat de ideea unei zile întregi fără să-şi verifice mailul sau să dea retweeturi, Frank Aldorf a înţeles că lipsa accesului la aceste căi de comunicare nu înseamnă că devii “deconectat” în sens tehnologic. Lipsa mijloacelor online a amplificat percepţia mediului direct înconjurător. “Ascultam cu mai multă atenţie şi observam ce mă înconjura cu un ochi mult mai receptiv. Când am scos totul din priză am început să observ că totul din jurul meu respiră.”
Sunt sigură că vi s-a întâmplat şi vouă să rămâneţi accidental fără mobil sau fără computer o zi sau două. Şi ati considerat totul ca pe o catastrofă a existenţei voastre tehnologice. Cine se va supăra pe mine? Ce mailuri importante pierd? Ce va crede lumea? Cum mă voi reinsera în mediul online după atâta absenţă? Amintiţi-vă bine dacă nu cumva, după şocul iniţial, aţi spus “asta e!” şi aţi respirat mult mai uşuraţi. Ca şi cum…? Ca şi cum mii de rădăcini ce vă legau de acel corp viu, în continuă expansiune, numit “internet”, s-au rupt şi v-aţi dat seama că nu numai de acolo vă trăgeaţi seva.
Ştiu că tehnologia îmi creşte viteza interacţiunilor, a preluării informaţiilor, a învăţării. Însă nu vreau să uit că mai repede nu înseamnă neapărat mai bine, mai uşor de aflat nu înseamnă neapărat învăţat şi înţeles. Uneori aş dori ca în locul celor 20 de oameni cărora le dau like la poze pe Facebook, să pot să strâng doar o persoană în braţe şi să simtă din îmbrăţişarea mea pe viu cât îmi place de el sau de ea.
[poll id=”5″]
Citiţi şi
“Adună-te și trăiește-ți viața!“ Bine, bine, dar cum?
Ieșirea din turmă – încă o pledoarie pentru o viață off-line.
De ce sunt singură la aproape 40 de ani? Pentru că îmi permit!
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
