Consilierul general USR, Octavian Berceanu, a postat pe 5 ianuarie pe pagina sa de Facebook că măsurătorile parametrilor calității aerului respirat din Sydney și București au valori comparabile. Mai precis, că suspensiile de particule PM10 / PM2.5 din Sydney și București sunt similare. Poluarea cu PM10 este de 161 ug/m3, în Capitală, iar în orașul comparat ajunge la 169 ug/m3. Potrivit acestuia, în București, s-au înregistrat depășiri de aproape 7 de ori (700%) ale parametrilor privind poluarea cu praf.”
Peste 11.000 de români sunt diagnosticaţi anual cu cancer pulmonar, zilnic murind 28 de oameni din cauza bolii” spune preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, Cezar Irimia.
Surse foto – pagina de FB a lui Octavian Berceanu
Vlad Mixich comentează pe pagina sa legat de acest subiect: “Cauzele identificate ca surse de poluare în București sunt incinerările din uriașele gropi de gunoi neautorizate aflate în jurul Bucureștiului, traficul, șantierele și (poate) centralele din jurul orașului. Nu știm sigur dacă e una predominantă sau dacă poluarea asta tot mai crescută și tot mai mirosibilă se datorează unei combinații a lor. Cu excepția faptului că Bucureștiul a devenit înfiorător de poluat, în general nu știm cu precizie nimic: nici de ce, nici ce putem face. Stăm cuminți, cum stau cârnații în afumătoare, așteptând măcelarul cu coasa. (…) Oricât de bogați am fi, oricât de sănătos ne-am hrăni, oricât de multă mișcare am face, orice simpatii politice am avea, de aerul murdar nu putem scăpa. Nici noi, nici copiii noștri, nici părinții noștri. Iar bolile produse/precipitate de respirarea unui aer murdar lovesc dur și prompt, indiferente la câte luminițe avem de sărbători. (…) Mă tem că autoritățile vor băga în seama problema abia după ce vor apărea tragediile declanșate de ea: cum au făcut și cu infecțiile intraspitalicești, cum au făcut și cu crizele de medicamente, cum au făcut cu atâtea altele. Ministerul Mediului nu face nimic, nu e în stare nici măcar să mențină funcțională rețeaua sa de monitorizare a calității aerului.”
Octavian Berceanu comentează la postul lui Vlad Mixich: “autoritățile au primit numeroase avertizări de le Comisia Europeană privind gradul ridicat de incidență al bolilor respiratorii, bolilor și accidentelor cardio-vasculare și a mortalității infantile asociate poluării. Rapoartele au rămas ascunse în sertare la intervenția unei instituții care făcea legea pe timpul lui Ceaușescu. Tot Comisia Europeană a asociat conform cercetarilor si datelor de care dispun, cifra de 26.000 de decese anuale cauzate de poluare în România. În prezent, datele statistice privind valoarea indicatorilor privind calitatea aerului sunt măsluite pentru că pot constitui baza unui proces civil intentat statului și baza declanșării procedurii de infrigement.
La nivelul spitalelor, doctorii nu asociază și nu raporteaza bolile care au cauza nivelul de poluare într-un format care să ne permita să comparăm datele, din același motiv enunțat mai sus. În Romania, sistemul medical are o experiență vastă în a ascunde adevăratele cauze ale bolilor, atunci când statul e principalul vinovat privind mortalitatea. (…) Avem nevoie de un program care să ne arate dispersia aerului poluat asupra Bucureștiului, exact ca cel folosit pentru prognoza meteo, program care să înglobeze și prognoza meteo. La fel cum privim prognoza meteo 3D, așa este necesară pentru instituții și cetațeni evoluția în timp și spațiu a poluării aerului. În funcție de această prezentare spațială, oamenii care au probleme de sănătate își pot alege domiciliul, părinții cu copii mici își pot cumpăra case, instituțiile, școlile și spitalele își pot achiziționa sisteme de ventilație cu filtre, iar părinții cu copii bolnavi își pot alege reședința. La fel, medicii pot asocia și determina frecvența bolilor cu poluarea. Fără acest tip de date și hărți care să ne arate evoluția poluării, Ministerul Mediului este încă o instituție inutilă.” Și a indicat ca exemplu funcțional acest site.
Citiţi şi
Christian Dior și WC-ul din fundul curții – Eleganța vieții pe trepte de contrast
Fata de zăpadă (poveste de dragoste cu final fericit)
5 jocuri de iarnă pentru copii benefice și pentru adulți
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
