Poate, pur și simplu, nu vreau…

16 October 2017

Ce e normalitatea? Te naști, mergi la școală, te angajezi, găsești un băiat bun, te căsătorești, faci copii, ai nepoți, iar pe mormânt sunt mereu flori proaspete?! Serios?! Asta e tot ce putem face în viața asta ca să reușim, să ne simțim împliniți?!

Dacă eu sunt acea femeie care la 20 ani eram logodită, în timp ce nu făceam orice facultate, ci chiar Politehnica, astăzi, la aproape 34 ani, sunt o nerealizată, căci nu am copii și nu m-am măritat?! Hai, nu zău!

femeie oglinda sparta

Are rost să îți spun ție că nu accept jumătăți de măsură, că îmi place să ajung acasă să găsesc totul așa cum am lăsat, că îmi trăiesc viața frumos și nu în singurătate, așa cum ai impresia, doar pentru că tu nu știi, călătoresc, am pasiuni și hobby-uri, iar zilele le petrec cu familia, prietenii și cei dragi. Nu stau la mâna nimănui ca să îmi iau o pereche de pantofi sau pentru o ședință de epilat, citesc, mă plimb și respir, zâmbesc, pictez și scriu, mă bucur de natură, oameni și viață.

Spune-mi, te rog, dacă eu mă bucur de odrasla ta, te felicit, sincer, tu nu te poți bucura că arăt bine și fără machiaj, că sunt îngrijită și dormită, că îmi fac viața și programul după bunul plac?!

E chiar atât de greu să ne respectăm unii pe alții și să acceptăm că suntem diferiți, că poate normalitatea mea nu e necesar să fie și a ta. Știi tu de câte ori m-am văzut eu mireasă? Știi tu de ce nu am copii? Te-ai gândit că poate nu pot, poate sunt pe moarte sau poate, pur și simplu, nu vreau.

Guest post by MMK

Și tu poți scrie pe Catchy! 🙂

Trimite-ne un text încă nepublicat, cu diacritice, pe office@catchy.ro.



Citiţi şi

6 semne că relația se apropie de sfârșit

Seexul după 40 de ani sau despre sfârșitul cumințeniei

Învățătorii, timpul, barbaria și lucrurile de neacceptat

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.


Nu rata urmatoarele articole Catchy!

Inscrie-te la newsletterul gratuit. Avem surprize speciale in fiecare zi pentru cititorii nostri.
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • LinkedIn
  • RSS

Your tuppence

  1. Mihaela / 22 October 2017 8:32

    Asa zic si eu, hai sa ne respectam fara sa judecam oamenii! Numai ca din ce ai scris, draga doamna, reiese cat de tare ii desconsideri pe cei care aleg un alt fel de viata si care, ghici ce, nu iti sunt inferiori. Adica cele care se casatoresc pana in 30 ani stau neaparat legate de cratita, nu calatoresc, trebuie sa stea la mila barbatului pentru a se ingriji si a merge la cumparaturi, iar cele care au deja copii sunt in permanenta neingrijite din cauza”odraslelor” care le ocupa prea mult timp, spre deosebire de tine, care esti o libera, o independenta si o ingrijita. Cam pana unde a mers respectul in postarea asta? Nici eu nu sunt de acord ca trebuie sa ne incadram in anumite tipare si ca trebuie sa facem anumite lucruri ca sa fim “in rand cu lumea”, dar m-am saturat sa tot dau peste postari/articole care impart femeile in gospodine, cu basmaua in cap, cu copiii atarnati de fusta, probabil fara prea multa scoala si fara venituri proprii, neingrijite si limitate in gadire si mult laudatele femei independente, care nu au nevoie de nimeni in viata lor, poate doar de pisici, care nu se pot adapta la o viata in doi si simt in permanenta nevoia de a isi spune lor, dar si celor din jur cat sunt de fericite singure. Sincer, mie asta mi se pare o gandire limitata si plina de frustrari sub masca asta a independentei. Daca ai fi prezentat viata ta roz, fara a te compara cu “celelalte” poate as fi fost mai ingaduitoare. Din intamplare sunt maritata de 4 ani, am studii superioare si multe la numar, calatoresc destul de mult, am o cariera de care sunt mandra si nu stau la mila nimanui sa ies la cumparaturi sau sa ies in oras sa imi fac orice alta placere si am aproape 30 ani. Si mai sunt si fericita!

    Reply

My two pennies

* required
* required (confidential)

catchy.ro